Efectele deciziei CJUE. "Numirea politica" a lui Lucian Netejoru ar putea anula intreaga activitate a Inspectiei Judiciare din ultimii ani

Inspectia Judiciara (IJ), institutia folosita de regimul Dragnea drept maciuca pentru magistratii incomozi si care si-a continuat aceasta practica si dupa condamnarea fostului lider PSD, s-ar putea trezi cu intreaga activitate din ultimii ani anulata. Asta, in consecinta deciziei Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) ce a stabilit prin decizia din 18 mai 2021 ca numirea interimara a inspectorului-sef Lucian Netejoru in septembrie 2018 a fost una politica si incalca tratatul Uniunii Europene.

Chiar daca in mai 2019 Lucian Netejoru a fost numit pentru un nou mandat in fruntea IJ, in opinia mai multor magistrati toate actele si numirile in functii din acea perioada semnate de catre Netejoru au devenit nule, asemenea unui efect de domino. Instantele din tara urmeaza sa se pronunte asupra acestui aspect dupa ce au fost sesizate exact pe aceasta speta, si anume, nulitatea actiunilor IJ ce decurg din numirea nelegala a lui Netejoru in fruntea institutiei.

"Toate actiunile IJ au fost declansate in baza unui regulament aprobat prin ordin de catre inspectorul sef, inspector ce a fost numit nelegal potrivit CJUE. Si tot in aceeasi perioada s-au organizat niste concursuri, de catre acest inspector-sef numit nelegal. Prin urmare, acele concursuri asemeni unui domino, daca inspectorul sef a fost numit nelegal este logic ca tot ceea ce a facut el sa fie anulat. Asta inseamna concursurile cu privire la inspectorii de atunci, ca actiunile facute de acesti inspectori sa cada dupa principiul dominoului. Daca aceste actiuni nu sunt revocate ele vor fi anulate de instante. Deja sunt mai multe actiuni in instanta prin care se solicita acest lucru. Este o singura solutie, tot ceea ce s-a facut nelegal va trebui anulat.

Inspectia se afla acum intr-o mare problema, insa acestea sunt rezultatele parti-priului cu clasa politica. La un moment dat, in loc sa fie reprezentanta sistemului judiciar, unii au decis sa accepte aceste numiri politice. Este o palma, si o lectie in acelasi timp, pentru justitie romana", este de parere judecatorul Cristi Danilet.

CSM a anulat actiunea disciplinara impotriva fostilor procurori de la DNA Oradea

Sectia pentru procurori in materie disciplinara a CSM a anulat miercuri, 2 iunie, dosarul disciplinar intocmit de Inspectia Judiciara impotriva fostilor procurori DNA Ciprian Man si Cristian Ardelean, potrivit portalului CSM. Cei doi procurori au fost implicati in scandalul inregistrarilor din sediul DNA Oradea. In inregistrari, procurorii pareau ca pun la cale fabricarea unor dosare penale impotriva unor judecatori de pe plan local care nu dadeau sentinte pe placul lor.

"A fost anulata pe considerentul faptului ca sesizarea din oficiu a fost facuta de catre inspectorul sef, Lucian Netejoru, care in urma acestei decizii a CJUE, stim cu totii ca nu a avut aceasta calitate in perioada de interimat. Ordananta in cauza a fost considerata ca se opune dreptului comunitar de catre CJUE. Actul de sesizare a fost facut chiar in acea perioada", a declarat Cristian Ban, procuror CSM.

Este a doua decizie a CSM in acest sens ca urmare a deciziei CJUE dupa anularea unei actiuni in care era vizat fostul procuror DNA, Lucian Onea.

"Dosarul nostru disciplinar a fost constituit in baza sesizarii din oficiu a inspectorului sef, iar toate actele pe care le-a intocmit ulterior, repartizarea dosarului, avizarea inceperii cercetarii, sunt nule. S-a pus in practica hotararea Curtii de Justitie a UE, care a stabilit ca numirea interimara a inspectorului sef al Inspectiei judiciare prin ordonanta de urgenta, in septembrie 2018, a fost una politica si incalca tratatul Uniunii Europene. Prin urmare, toate actele intocmite in timpul interimatului inspectorului sef, in perioada septembrie 2018 - mai 2019, sunt nule.

Noi am invocat si alte exceptii, faptul ca nu s-a respectat repartizarea aleatorie insa s-a prioritizat aceasta exceptie insa instanta nu le-a mai analizat. Cred ca decizia CSM va fi mentinuta si de instanta. Decizia CJUE este obligatorie, si CSM practic nu a facut decat sa aplice decizia din 18 mai. Nici nu aveam dubii ca se va respinge.

Decizia CJUE se refera la perioada in care Lucian Netejoru a fost numit interimar, insa se pune problema si daca actele pe care le-a facut in acea perioada, regulamente privind functionarea si organizarea institutiei, cercetarile disciplinare facute din ordinul lui - si deci cercetarile facute ulterior pe baza acestor documente ar putea fi considerate nule. Insa aici instanta trebuie sa le anuleze. Deci toata activitatea Inspectiei din acea perioada este nula. E posibil sa fi fost si lucrari bune insa totul s-ar putea sa se duca pe apa sambetei. Asta desi au existat voci, asociatii ale magistratilor, care au atras atentia asupra acestui risc si ca nu e ok sa fie o numire prin ordonanta de urgenta", a declarat procurorul Cristi Ardelean.

Raspundere morala?

Lucian Netejoru nu a avut o reactie publica oficiala la decizia CJUE, insa a acordat un interviu pentru Aleph news ulterior acestei decizii in care a criticat faptul ca actiunile IJ au fost imediat atacate. Magistratii vorbesc insa de o raspundere morala in cazul probabil in care un numar semnificat al actiunilor Inspectiei vor deveni nule.

"In mod categoric cineva trebuie sa-si asume responsabilitatea morala pentru efectele deciziei CJUE. Vorbim de o institutie importanta in sistemul judiciar si cine a gandit acest mecanism ca un inspector sef sa fie numit direct printr-un act politic, o ordonanta de urgenta. Acum stim bine cine au fost promotorii acelui proiect, ministrul Justitiei din acea perioada. El este cel care a promovat OUG prin care a fost mentinut in functie seful IJ", a subliniat procurorul Cristi Ardelean.

"Si Inspectia Judiciara si CSM-ul a gresit. Toti ar trebui sa plece in secunda doi, pentru ca toti au girat impreuna aceasta situatie. CSM-ul trebuia sa se ocupe de garantarea independentei justitiei, tocmai ceea ce nu a facut", a subliniat si Cristi Danilet.

"Problemele cu care justitia din Romania se confrunta erau cunoscute de ceva vreme, iar aceste probleme au fost accentuate de influenta factorului politic, direct si indirect. Este de asteptat asadar sa existe un interval mai indelungat de receptare si implementare a acestei decizii luate la niveul puterii judecatoresti a UE", a declarat si Ioan Stanomir, profesor de drept constitutional la Universitatea Bucuresti. Acesta a comentat si lipsa unei reactii oficiale din partea sefului IJ dupa decizia CJUE. "As dori sa va reamintesc cu toata modestia ca suntem in Romania, iar in Romania aceste reactii rapide sunt sperante desarte ce nu se vor implini niciodata".

In luna aprilie a acestui an, cu doar cateva zile inaintea deciziei CJUE, seful IJ a cerut CSM-ului suspendarea a trei judecatori sub pretextul ca ar fi adus atingere prestigiului justitiei si ca au facut politica pe un grup al magistratilor de pe Facebook. Doi dintre cei trei judecatori au sesizat Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) chiar in speta numirii lui Lucian Netejoru prin OUG.

Ce a spus Curtea Europeana legat de numirea lui Netejoru

Curtea Europeana spune, in decizia din 18 mai, ca judecatorii trebuie sa fie independenti fata de puterile legislativa si executiva, iar normele care consacra acest lucru trebuie sa elimine indoielile justitiabililor in privinta posibilitatii ca judecatorii sa fie influentati. Astfel de indoieli nu pot exista nici in privinta organismului care asigura anchetarea disciplinara a magistratilor, pentru ca ele ar fi percepute ca "instrument de presiune asupra activitatii acestora sau ca instrument al unui asemenea control".

"Curtea statueaza ca o reglementare nationala este de natura sa dea nastere unor asemenea indoieli atunci cand are ca efect, fie si cu titlu provizoriu, sa permita guvernului statului membru in cauza sa faca numiri in functiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetarile disciplinare si de a exercita actiunea disciplinara impotriva judecatorilor si a procurorilor cu incalcarea procedurii ordinare de numire prevazute de dreptul national.

Este necesar sa se raspunda la a treia intrebare adresata in cauza C-83/19 ca articolul 2 si articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale adoptate de guvernul unui stat membru care ii permite acestuia din urma sa faca numiri interimare in functiile de conducere ale organului judiciar insarcinat cu efectuarea cercetarilor disciplinare si cu exercitarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor fara respectarea procedurii ordinare de numire prevazute de dreptul national atunci cand aceasta reglementare este de natura sa dea nastere unor indoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor si a functiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activitatii respectivilor judecatori si procurori sau de control politic al acestei activitati", se arata in motivarea CJUE privind ordonanta de numire a lui Lucian Netejoru in fruntea IJ.

Decizia IJ a fost interpretata de mai multi judecatori, printre acestia Horatius Dumbrava, fost presedinte al CSM. "Decizia arata in mod clar, fara dubiu, ca in perioada 2017 - 2018 s-a incercat crearea unor parghii de control in justitie care sunt de natura sa aduca atingere independetei justitiei, dupa cum se exprima CJUE. Printre acestea, modul in care i-a fost prelungit mandatul inspectorului sef al Inspectiei Judiciare si o "reorganizare" a Inspectiei prin nu mai putin de 5 ordonante de urgenta - adica, o implicare nejustificata a puterii executive in justitie", declara acesta pentru Hotnews in data de 18 mai.

Si judecatorul Cristi Danilet sustinea o interpretare identica intr-o postare pe blogul sau.

"Ce s-a constatat cu privire la seful Inspectiei Judiciare? In Romania, prin OG nr. 77/2018, Guvernul a stabilit ca sef al Inspectiei Judiciare sa ramana o perioada de timp o persoana care isi incetase mandatul stabilit de CSM. In aceasta privinta, CJUE a constatat ca cetatenii europeni au drepturi care trebuie protejate de instante (para. 190, 191); judecatorii trebuie sa fie independenti fata de puterile legislativa si executiva (para. 195), iar normele care consacra acest lucru trebuie sa elimine indoielile justitiabililor in privinta posibilitatii ca judecatorii sa fie influentati (para 197). Astfel de indoieli nu pot exista nici in privinta organismului care asigura anchetarea disciplinara a magistratilor (para. 199), dar suspiciunile exista in cazul de fata, caci seful Inspectiei a fost numit politic in afara procedurii obisnuite (para. 205, 207)."

Cum a fost numit Lucian Netejoru la sefia IJ

In 5 septembrie 2018, Guvernul PSD a adoptat un proiect de Ordonanta de Urgenta, care stabilea ca sefii Inspectiei Judiciare, ale caror mandate expirasera pe 1 septembrie, pot ramane ca interimari la conducere pana pana la data ocuparii acestor functii in conditiile legii. Era vorba de Lucian Netejoru si adjunctul sau, Gheorghe Stan, ajuns intre timp judecator CCR la propunerea PSD.

Decizia guvernului venea intr-o perioada in care relatia dintre Liviu Dragnea si ministrul Justitiei, Tudorel Toader, se racise complet iar presa vehicula remanierea sa. Liderul PSD l-a criticat deschis pentru amanrea numirii celor doi sefi la conducerea IJ.

"Sigur ca eu as fi foarte bucuros daca - pentru ca am citit si eu in presa zilele trecute - domnul ministru Toader ar fi initiat si dus pana la aprobare ordonanta care ar fi permis actualei conduceri a Inspectiei Judiciare sa-si continue mandatul pana cand intra in vigoare noua lege si, ca multi alti colegi, oameni pe care i-am vazut suparati, si eu sunt sunt suparat, pentru ca tocmai se pot pune sub semnul intrebarii niste anchete importante care sunt in derulare. M-as fi asteptat sa duca la capat aceasta procedura saptamana trecuta. Pentru mine este destul de ciudat si destul de greu de inteles de ce nu a facut-o", afirma Liviu Dragnea cu doua zile inainte.

Ordonanta avea sa fie aprobata fara avizul CSM.

A doua numire cu scandal pentru Netejoru

Lucian Netejoru, considerat un apropiat al Liei Savonea, sefa CSM in perioada in care PSD-ul lui Liviu Dragnea si ministrul Tudorel Toader au initiat cele mai importante modificari din Justitie, a fost numit pentru un nou mandat in fruntea IJ in mai 2019. Si aceasta numire a fost una cu scandal, si nu doar din pricina ca Netejoru a fost singurul candidat.

Seful interimar al Inspectiei Judiciare (IJ), judecatorul Lucian Netejoru, a fost declarat admis cu un punctaj maxim de 100 de puncte pentru postul plin de sef al IJ de catre comisia de concurs de la Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit unui comunicat emis joi de biroul de presa al CSM. Comisia a fost formata din presedinta CSM, Lia Savonea, judecatoarea Evelina Oprina si reprezentantul societatii civile, Victor Alistar, pe de-o parte, si judecatoarea Andrea Chis si procurorul Florin Deac, pe de alta parte.

Regulamentul a fost stabilit de CSM inca din 3 decembrie 2018 si spune ca cei 5 membri ai Comisiei de concurs pot acorda maximum 100 de puncte, dar, pentru a fi admis, candidatul nu poate obtine mai putin de 70 de puncte/medie aritmetica.

Potrivit publicatiei G4media, Savonea, Oprina si Alistar ar fi modificat regulamentul de concurs astfel incat sa fie sigur ca cei trei pot valida candidatura lui Lucian Netejoru.

"Potrivit regulamentului modificat, fiecare membru al Comisiei de concurs trebuia sa noteze cu minim 1 punct fiecare criteriu de notare. Astfel, ar fi fost nevoiti sa ii dea lui Netejoru minim 25 de puncte (5 x 5 = 25 de puncte). Asadar, minim 25 de puncte - Chis + minim 25 de puncte - Deac = 50 de puncte. Cu cele 100 ale trioului Savonea-Oprina-Alistar, Netejoru ar fi facut 350 de puncte, deci 70 de puncte ca medie aritmetica, minimul ca sa fie admis. In caz contrar - a stabilit trioul Savonea-Oprina-Alistar - daca Deac si Chis nu ar fi dat cate minimum 25 de puncte lui Netejoru, fisele lor ar fi fost anulate. Asadar, daca Deac si Chis ar fi respectat noile "reguli", i-ar fi dat cele 50 de puncte necesare lui Netejoru. Daca nu le-ar fi respectat, fisele de notare le-ar fi fost anulate. Pana la urma, fisele de notare ale lui Chis si Deac au fost anulate si au fost luate in considerare doar fisele lui Savonea, Oprina si Alistar, care l-au notat pe Netejoru cu cate 100 de puncte. 300: 3 = 100 de puncte, deci admis cu punctaj maxim", nota publicatia citata.

Deputatul PNL Mircea Roșca a scăpat definitiv de dosarul de trafic de influență prin prescrierea faptelor

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus definitiv, luni, 22 aprilie, încetarea procesului penal împotriva deputatului PNL de Prahova Mircea Roşca,...

Parchetul General este obligat să reia dosarul clasat în care Emilia Șercan l-a acuzat pe Lucian Bode de favorizare a infractorului

Jurnalista Emilia Şercan a anunţat luni, 22 aprilie, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a admis în parte o plângere şi a dispus ca Parchetul General să redeschisă dosarul în care...