Mai multe asociatii ale judecatorilor si procurorilor cer Guvernului sa renunte definitiv la OUG de amnistie si gratiere

Cateva asociatii ale magistratilor solicita cu fermitate Guvernului sa renunte definitiv la ideea adoptarii unui proiect pentru amnistie si gratiere, aducand o serie de argumente legale si statistice in acest sens. "Un stat de drept nu se poate consolida prin gratierea peste noapte a detinutilor", subliniaza acestea.

"Ca urmare a semnalelor vehiculate in spatiul public privind iminenta adoptare a unor O.U.G. pentru amnistierea/gratierea unor pedepse, Asociatia 'Forumul Judecatorilor din Romania', Asociatia 'Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor' si Asociatia 'Initiativa pentru Justitie' solicita Guvernului sa renunte la orice intentie de adoptare a vreunui proiect care sa afecteze capacitatea institutionala de lupta impotriva infractionalitatii, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, si care sa puna in pericol valori sociale fundamentale intr-un stat de drept", se arata intr-un comunicat remis vineri Ziare.com.

In documentul citat sunt subliniate mai multe aspecte, incepand cu faptul ca un astfel de proiect nu a fost pus in dezbatere publica, "iar astfel de masuri de politica penala nespecifice actului de legiferare delegata a Guvernului ar trebui insotite de o nota de fundamentare care sa aiba la baza studii serioase, de criminologie, de impact social si procedural, cu implicarea tuturor expertilor tehnici relevanti, cu precadere cei internationali".

Totodata, asociatiile semnatare subliniaza ca o democratie reala se bazeaza pe anumite principii esentiale, iar unul dintre ele este ca "Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii", conform Constitutiei, prin urmare Guvernul nu poate abuza de ordonante de urgenta care nu se justifica prin situatii exceptionale.

Comunicatul continua cu o scurta prezentare a actelor normative similare adoptate in ultimii 50 de ani, concluzia fiind aceea ca Parlamentul a fost cel care a legiferat de-a lungul timpului in acest domeniu, "nici macar in perioada comunista astfel de masuri de politica penala nefiind adoptate de puterea executiva, ca legiuitor delegat ori in regim de urgenta".

"Pe de alta parte, situatia extraordinara constituie o stare de fapt obiectiva, cuantificabila, independenta de vointa Guvernului, care pune in pericol un interes public.

Tocmai interesul public lezat de caracterul anormal si excesiv al cazurilor exceptionale justifica interventia Guvernului pe calea ordonantei de urgenta. Un astfel de interes public lezat nu exista momentan in contextul socio-juridic actual (...)

Un stat de drept, chiar prin prisma politicilor penale aflate la latitudinea legiuitorului, nu se poate consolida prin gratierea peste noapte a detinutilor, unii extrem de periculosi, mai ales in conditiile in care legiuitorul primar a intervenit deja prin Legea recursului compensatoriu, care a facilitat deja punerea in libertate a unor detinuti periculosi, in spatiul public semnalandu-se imediat cazuri de recidiva, cu efecte nefaste asupra ordinii publice si a sigurantei cetatenilor", mai arata, printre altele, asociatiile semnatare.

In plus, acestea reamintesc ca in noiembrie 2014 Parlamentul a respins o lege a amnistiei, iar adoptarea unei ordonante de urgenta cu acelasi scop ar insemna o "contracarare a unei masuri de politica legislativa".

Semnatarii solicitarii mai invoca prevederile constitutionale care se refera la separatia si echilibrul puterilor in stat.

"Se poate vorbi inclusiv de un conflict juridic de natura constitutionala intre autoritati publice, atunci cand devine evidenta existenta unor acte sau actiuni concrete prin care o autoritate isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altei autoritati publice, prin nesocotirea statului de drept", se arata in document.

Mai mult, judecatorii si procurorii din organizatiile semnatare prezinta si o lista a riscurilor asociate gratierii colective.

"O astfel de masura poate avea ca efect scaderea increderii in Justitie si accentuarea sentimentului de insecuritate sociala, fara a conduce in realitate la eradicarea suprapopularii penitenciarelor, efectul putand fi doar de scurta durata.

Gratierea colectiva reprezinta, de principiu, un instrument de reconciliere, conceput pentru a incheia diverse conflicte sociale sau pentru a aduce pacea in state in care astfel de conflicte severe sunt latente, situatie in care Romania nu se afla", se mai arata, printre altele, in documentul citat.

Liderii PSD se vor reuni luni intr-o noua sedinta de Comitet Executiv, pana la finalul anului urmand sa fie convocat si un Consiliu National. Premierul Viorica Dancila a sustinut ca nu intentioneaza sa dea o ordonanta de urgenta pentru amnistie si gratiere in acest an, insa nu este exclus ca acest lucru sa se intample, la presiunea conducerii PSD.

• Catalin Radulescu vrea neaparat amnistie si gratiere: Intrebati "badalaii" si pe Toader de ce amanam
• Planurile PSD de sfarsit de an: Doua CEx-uri si un Consiliu National UPDATE Dancila exclude o ordonanta pe amnistie si gratiere

C.B.

Elena Lasconi, criticată și în interiorul USR după scrisoarea trimisă lui Donald Trump

Președinta USR Elena Lasconi a fost criticată după scrisoarea deschisă trimisă președintelui american Donald Trump, însă gestul riscă să-i afecteze și situația în partid....

Încep discuțiile despre viitoarea guvernare. Cine va participa la dezbateri

Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se întâlnesc marți, 10 decembrie, pentru discuții despre o posibilă coaliție de guvernare. Liderii celor patru partide ar trebui să agreeze dacă toate vor...