Mai pot fi anchetati ministrii? A incalcat CCR puterea judecatoreasca? Interviu

Luni, 13 Martie 2017, ora 08:33
30161 citiri
Mai pot fi anchetati ministrii? A incalcat CCR puterea judecatoreasca? Interviu

Dupa recenta decizie CCR, un ministru nu va mai putea fi cercetat pentru nicio fapta penala comisa in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ cu regim de lege, afirma avocata Elenina Nicut.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Elenina Nicut a explicat pe larg efectele motivarii emise de CCR pentru decizia privind conflictul dintre DNA si Guvern si a argumentat faptul ca CCR si-a depasit si competentele legale, si limitele sesizarii:

"Depasirea competentelor se observa nu doar fata de autoritatea judecatoreasca, ci si fata de autoritatea legiuitoare, avand in vedere ca CCR a inteles sa completeze sau dupa caz sa ajusteze o serie de norme de incriminare".

Elenina Nicut considera ca ancheta in privinta posibilelor infractiuni comise in procesul de adoptare a OUG 13 va putea continua doar in masura in care nu vor rezulta indicii rezonabile ca nu au fost savarsite de un ministru.

Decizia CCR de a constata conflictul juridic de natura constitutionala intre Guvern si DNA a fost urmata de motivarea care a sporit controversele. Sunt voci care sustin ca practic CCR instituie o forma de imunitate pentru orice act al ministrilor in procesul de adoptare a unei ordonante. Asa este?

Asa este, iar CCR o precizeaza in mod expres in paragraful 81 al Deciziei, atunci cand stabileste ca imunitatea care vizeaza actul decizional de legiferare, reglementata la art. 72 alin. 1 din Constitutie, este aplicabila mutatis mutandis si membrilor Guvernului, in activitatea lor de legiuitor delegat.

Concret, CCR a statuat (paragrafele 81 si 112) ca "niciun ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ cu regim de lege".

Imunitatea astfel acordata in mod expres este mult mai cuprinzatoare decat cea prevazuta la art. 72 alin. 1 din Constitutie, fiind extinsa si la "actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii", iar nu doar "voturile exprimate (in exercitarea mandatului) ".

In aceste conditii, un ministru ramane raspunzator doar pentru acte si fapte care nu au legatura cu opiniile politice si actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unor asemenea acte, intrucat nicio eventuala fapta penala savarsita de un ministru ce se va circumscrie unor "actiuni exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ cu regim de lege" nu va mai putea fi, in opinia mea, cercetata.

Va propun o speta concreta: daca in procesul de adoptare a unei OUG un ministru primeste mita sau comite un fals, el nu mai poate fi urmarit penal?

Atata vreme cat o luare de mita sau un fals se va circumscrie unor "actiuni exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ cu regim de lege", incluzand o OUG, sau cel putin va fi camuflata in astfel de actiuni, va opera in principiu aceasta imunitate.

De notat si faptul ca urmarirea penala a unui ministru pentru faptele savarsite in exercitiul functiei poate fi ceruta doar de Camera Deputatilor, Senat sau, dupa caz, presedintele Romaniei (art. 109 alin. 2 din Constitutie), astfel incat, cu ocazia formularii unei astfel de cereri, se va avea in vedere si aceasta imunitate instituita prin Decizia CCR.

Dar in procesul de adoptare a unei HG? Putem ajunge la o extindere a motivarii si asupra deciziilor CJ sau consiliilor locale?

Extinderea acestei imunitati si la alte acte normative ale Guvernului, altele decat cele cu putere/regim de lege (OG si OUG), adica HG, in principiu nu ar trebui sa functioneze.

Pe de alta parte, insa, in cuprinsul paragrafului 125, CCR arata ca "Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor", fara a face distinctie intre acte normative, cu putere de lege sau administrative, sau legiuitor, primar sau secundar.

In aceste conditii, se poate interpreta in sensul ca Ministerul Public nu ar mai putea cerceta fapte in legatura cu elaborarea si adoptarea niciunui act normativ, indiferent de emitent (Guvern, Ministere, Consiliu Judetean, Consiliu Local etc).

Folosind argumentele din cuprinsul acestei Decizii, se poate imagina inclusiv o noua sesizare pe acelasi temei, conflict juridic de natura constitutionala, de aceasta data intre Ministerul Public, ca parte a autoritatii judecatoresti (Titlul III, Cap. VI, Sectiunea a 2-a din Constitutie), si o autoritate a unei administratii publice locale, ca parte a administratiei publice (Titlul III, Cap. V, Sectiunea a 2-a din Constitutie).

Parchetul General va putea continua ancheta in privinta suspiciunilor de infractiuni legate de OUG 13?

Cercetarile ar mai putea continua doar in ceea ce priveste faptele cu privire la care s-a dispus in data de 24.02.2017 extinderea urmaririi penale, respectiv sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri si fals intelectual, in masura in care nu vor rezulta indicii rezonabile ca aceste fapte au fost savarsite de un ministru, caz in care se va dispune clasarea.

In ceea ce priveste infractiunile de favorizarea faptuitorului si prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, prin paragrafele 110 si urmatoarele, CCR a infirmat practic solutia data in cuprinsul ordonantei din data de 01.02.2017 prin care s-a inceput urmarirea penala in rem, astfel incat, de la data publicarii Deciziei in Monitorul Oficial, nu se va mai putea efectua niciun act de procedura.

Si-a depasit CCR competentele prin motivare? A intrat in atributiile puterii judecatoresti?

Cu siguranta, da. Dupa cum am spus mai sus, CCR a procedat la cenzurarea solutiei procurorului, data in cuprinsul ordonantei din data de 01.02.2017, prin care s-a inceput urmarirea penala in rem cu privire la anumite fapte (paragraful 117: "Toate argumentele expuse mai sus impuneau insa organului judiciar solutia de clasare, in baza art.294 alin.(3) din Codul de Procedura Penala, fara a efectua acte de urmarire penala, ca urmare a incidentei art.16 alin. (1) din acelasi cod").

O asemenea competenta nu poate fi gasita nici in Constitutie si nici in Legea nr. 47/1992.

Depasirea competentelor se observa nu doar fata de autoritatea judecatoreasca, ci si fata de autoritatea legiuitoare, avand in vedere ca CCR a inteles sa completeze sau dupa caz sa ajusteze o serie de norme de incriminare (de exemplu, art. 269 Cod Penal - favorizarea faptuitorului).

Au fost depasite limitele sesizarii?

Au fost depasite si limitele sesizarii in masura in care CCR retine depasirea atributiilor de catre Ministerul Public nu doar in raport cu cealalta parte vizata de sesizare, Guvernul, ci si cu ea insasi, precum si cu Parlamentul.

Pe de alta parte, cu privire la anumite dispozitii legale, respectiv art. 269 Cod Penal sau art. 13 din Legea nr. 78/2000, pronunta indirect decizii interpretative, sugerand ca acestea sunt constitutionale doar in masura in care interpretarea lor corespunde interpretarii Curtii, aceasta in conditiile in care Curtea nu a fost sesizata cu privire la neconstitutionalitatea acestor dispozitii legale, ci cu privire la un conflict juridic de natura constitutionala.

Exista vreo institutie care poate verifica daca CCR a comis un abuz?

Nu. Pe de o parte, deciziile CCR sunt definitive, iar pe de alta parte judecatorii CCR beneficiaza la randul lor de o imunitate pentru voturile si opiniile exprimate in adoptarea solutiilor. De notat ca nici aceasta imunitate nu este prevazuta de Constitutie, ci doar de Legea nr. 47/1992, de organizare si functionare a Curtii.

Citeste si:
Liviu Dragnea dezlănțuit în prima apariție televizată: „Structură de guvernare coordonată de Iohannis, ajutată de PSD coordonat şi el de Iohannis”
Liviu Dragnea dezlănțuit în prima apariție televizată: „Structură de guvernare coordonată de Iohannis, ajutată de PSD coordonat şi el de Iohannis”
Fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea a lansat duminică, 19 septembrie, atacuri dure la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, a actualei guvernări, dar şi a partidului pe care l-a condus....
Ludovic Orban spune că președintele Klaus Iohannis a vrut înlocuirea sa. „Eu am spus că o să le pară rău lor”
Ludovic Orban spune că președintele Klaus Iohannis a vrut înlocuirea sa. „Eu am spus că o să le pară rău lor”
Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, a declarat duminică, 1 septembrie, că nu doar o parte dintre membrii PNL, ci şi preşedintele Klaus Iohannis doresc înlocuirea sa din...
Sursa: Ziare.com