Ministerul Justitiei propune desfiintarea Sectiei Speciale sau regandirea radicala a acesteia

Ministerul Justitiei propune desfiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ) sau regandirea radicala a modului de functionare si organizare a acesteia, potrivit unui Memorandum care va fi discutat in sedinta de Guvern de vineri.

Pe ordinea de zi a sedintei de Guvern de vineri este un Memorandum cu tema: "Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea si functionarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si propuneri".

Documentul vorbeste despre cadrul legal actual, despre criticile pe care organismele euroene le-au adus acestei Sectii, dar si despre cauzele Romaniei pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).

"In prezent, pe rolul CJUE se afla un numar de 4 cauze in care au fost formulate 7 intrebari preliminare vizand interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ. Pentru aceste cauze a fost incheiata faza scrisa, Guvernul Romaniei depunand observatii scrise ca urmare a aprobarii acestora prin memorandum. De asemenea, au fost formulate cereri de organizare de catre CJUE a unor sedinte de audiere a pledoariilor. (...) Precizam faptul ca Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justitie a Uniunii Europene a intocmit observatiile scrise aprobate ulterior prin memorandum, pe baza contributiilor mai multor institutii, nu numai a MJ. Printre institutii se numara si CSM, PICCJ, SIIJ", se arata in document.

De asemenea, documentul face referire la pozitia institutiilor relevante din sistemul justitiei, precum si a asociatiilor magistratilor cu privire la SIIJ, fiind primite puncte de vedere de la ICCJ, CSM, PICCJ, DNA, DIICOT, SIIJ.

Potrivit documentului, o parte a opiniilor sustine Recomandarea GRECO, solicitand-se desfiintarea SIIJ sau, cel putin reorganizarea acesteia, indicandu-se ca argumente:

- modul de reglementare si functionare a SIIJ, raportat la alineatul (6) introdus la art. 881 din Legea nr. 304/2004, care defineste notiunea de procuror ierarhic superior, instituie in mod nelegal o exceptie de la principiul constitutional al controlului ierarhic;

- prin modul de organizare si functionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetateni care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala totala, respectiv procurorii din cadrul SIIJ; SIIJ se indeparteaza de la orice fel de control ierarhic, dar si judecatoresc eficient - in cazul solutiilor de clasare - fiind compusa dintr-un numar extrem de redus de procurori, care isi pot da ei insisi, reciproc, orice solutie de clasare indiferent de situatia de fapt sau de drept si indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa ca instantele judecatoresti nu pot obliga sa-si trimita in judecata un coleg, membru al acestei sectii;

- lipsa unor dispozitii exprese care sa prevada posibilitatea procurorilor din cadrul acestei sectii de a participa la sedintele de judecata in cauzele de competenta SIIJ in care se dispune luarea masurilor preventive, a celor asiguratorii, solutionarea cererilor privind masurile speciale de supraveghere etc., precum si judecarea in fond si in caile de atac a creat deja dificultati majore in practica;

- competenta materiala si teritoriala atribuita acestei sectii, din punct de vedere functional, creeaza dificultati si nu asigura folosirea procurorilor specializati in situatiile in care s-ar impune (combaterea coruptiei, a criminalitatii organizata si terorismului);

- numirea agentilor si ofiterilor de politie judiciara si a specialistilor in cadrul SIIJ se face de catre procurorul sef de sectie (structura fara personalitate juridica), desi numirea/detasarea acestora ar trebui sa se dispuna de conducatorul institutiei;

- se propune o regandire a modului de organizare si functionare a acestei sectii, inclusiv in legatura cu modul de numire in functie a procurorilor cu functii de conducere si de executie (prin asigurarea principiului separarii carierelor).

Alte opinii sustin mentinerea SIIJ in forma actuala, considerandu-se ca nu afecteaza independenta justitiei, invocandu-se faptul ca CCR stabilit ca fiind constitutionala infiintarea sa, dar si ca se asigura magistratilor o protectie adecvata.

"Vazand recomandarile cuprinse in documentele europene mentionate, dispozitiile legale care reglementeaza functionarea si organizarea SIIJ, precum si modul concret in care a functionat Sectia de la infiintare pana in prezent, propunem ca pozitia Ministerului Justitiei in raporturile cu autoritatile si institutiile publice, respectiv cu institutiile Uniunii Europene sau internationale pe aceasta tema sa fie in sensul sustinerii uneia din urmatoarele solutii (care sa fie dezbatute/adoptate in cadrul procedurilor parlamentare derulate cu privire la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate): desfiintarea SIIJ ori, dupa caz, regandirea radicala a modului de functionare si organizare a acesteia", este concluzia Memorandumului.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania a anuntat, marti seara, ca a centralizat partial voturile magistratilor din adunarile generale, iar rezultatele de pana acum arata ca 80,8% dintre magistrati s-au pronuntat pentru desfiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ), 7,76% pentru mentinerea ei, iar 11.43% pentru amendarea normelor juridice care reglementeaza activitatea institutiei.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...