Protestatarii si politicienii din Romania, "tara care s-a luptat mult timp cu coruptia", se pregatesc pentru o perioada tensionata in luna ianuarie si pentru decizia presedintelui Iohannis privind legile Justitiei, noteaza New York Times.
Publicatia scrie pe larg despre legile Justitiei adoptate recent de Parlamentul roman si noteaza ca presedintele Klaus Iohannis este asteptat sa retrimita legislativului aceste legi. De asemenea, New York Times aminteste si despre modificarile la Codurile penale, dar si despre problemele penale ale liderului PSD, Liviu Dragnea.
In Europa de Est, valorile liberale au fost amenintate in 2017, guvernele din tari precum Ungaria, Polonia si Romania adoptand masuri menite sa impiedice principiile democratice, inclusiv eforturile anticoruptie, libertatea presei si statul de drept, scrie New York Times.
In Romania, protestatarii si politicienii se pregatesc pentru o perioada tensionata in ianuarie, la aproape un an dupa ce sute de mii de oameni au iesit in strada pentru a se opune masurilor guvernamentale de relaxare a sanctiunilor pentru coruptie.
La 20 decembrie, Senatul Romaniei a adoptat o legislatie despre care criticii spun ca va slabi independenta sistemului judiciar. Camera inferioara a tarii aprobase anterior modificarile. Ei asteapta acum promulgarea legilor de catre presedintele Klaus Iohannis, care a criticat indelung eforturile de a slabi lupta impotriva coruptiei.
Iohannis are 20 de zile sa semneze masurile sau sa-si exercite dreptul de veto si sa le trimita inapoi in Parlament. "Daca cineva isi imagineaza ca nu vor avea consecinte, inseamna ca au cazut pur si simplu de pe luna", a declarat el reporterilor, in 20 decembrie, noteaza publicatia.
Masurile ar limita independenta magistratilor si ar institui o unitate speciala care sa investigheze potentialele infractiuni comise de acestia. Magistratii au organizat proteste tacute in fata instantelor din intreaga tara pentru a se opune masurilor.
De asemenea, parlamentarii din partidul de guvernamant au lansat in 26 decembrie un proiect de lege care propune modificari ale Codului penal al Romaniei si care, printre altele, nu va mai pedepsi abuzurile in serviciu in care daunele financiare sunt mai mici de 200.000 de euro (aproximativ 240.000 de dolari). Joi, initiatorul proiectului de lege a anuntat ca retrage propunerea, dar a spus ca unele dintre dispozitiile sale ar putea fi inca adoptate ca amendamente la codul penal.
Masurile, daca ar fi adoptate, ar slabi semnificativ lupta impotriva coruptiei.
Un efort similar a fost facut la inceputul acestui an pentru a stopa eforturile anticoruptie si a determinat numerosi romani sa demonstreze pe strazi. Aceste proteste - cele mai mari din tara intr-un sfert de secol - au atras uneori mai mult de o jumatate de milion de persoane si au durat mai mult de doua saptamani, fortand Guvernul sa-si retraga actul normativ.
Analistii spun ca momentul in care se fac aceste modificari propuse Codului penal nu reprezinta o coincidenta.
"Protestele au avut un impact, dar acum este iarna, iar protestatarii sunt mai putini", a declarat Cristian Pirvulescu, decanul departamentului de stiinte politice la Universitatea Nationala de Studii Politice si Administratie Publica din Bucuresti. "Politicienii inteleg ca acesta este momentul pentru a impune aceste schimbari".
Miercuri, premierul Mihai Tudose s-a intalnit cu reprezentanti ai grupurilor societatii civile implicate in proteste. Totusi, s-a facut prea putin, mai noteaza New York Times.
"Nu ne-am asteptat prea mult de la aceasta intalnire, dupa 10 luni de proteste aproape permanente si cu ei inca indemnand la schimbari in lege", a declarat Mihai Politeanu, unul dintre fondatorii Initiativei Romania, organizatie neguvernamentala a societatii civile, care a fost la intalnire.
Politeanu considera ca ceea ce se intampla in Romania este mai degraba o incercare de a subordona puterea judecatoreasca si de a urma drumul Ungariei si Poloniei. Ambele tari au adoptat in ultimii ani politici care slabesc controalele asupra puterii politice.
"In ianuarie, vom chema oamenii sa iasa din nou pe strada, pana cand aceste schimbari in legi se vor opri definitiv", a adaugat el.
Romania, care a aderat la Uniunea Europeana in 2007, s-a luptat mult timp cu coruptia, iar in ultimii ani a facut progrese in acest sens. In luna noiembrie, procurorii anticoruptie au pus sechestru pe averea lui Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat si presedinte al Camerei Deputatilor din Parlament.
Dragnea, care deja are o sentinta cu suspendare de doi ani pentru frauda electorala, este investigat pentru utilizarea necorespunzatoare a banilor publici, inclusiv a fondurilor de la Uniunea Europeana.
Publicatia mai scrie ca aliatii straini ai Romaniei, inclusiv Statele Unite, si-au exprimat ingrijorarea cu privire la cele mai recente masuri. Sapte ambasade ale Uniunii Europene la Bucuresti au emis o declaratie comuna pe 21 decembrie, atragand atentia celor implicati in schimbarile judiciare sa "evite orice actiune care ar putea duce la slabirea independentei sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei".
Presedintele Iohannis poate trimite legile inapoi in Parlamentul numai o singura data. Dupa ce masura ii este returnata, completata cu orice schimbare, este obligat sa o semneze, scrie NYT.
"Parlamentul este puternic din acest punct de vedere: ai o lege, presedintele o poate refuza si apoi trebuie sa o semneze, indiferent de ce", a declarat Radu Delicote, strateg al grupului de consultanta politica Smartlink Communications.
Delicote crede, la fel ca altii, ca Iohannis va retrimite legea in Parlament, stabilind etapa pentru o noua dezbatere si apoi eventuala trecere a unei anumite forme. Ce forma ia in cele din urma ar putea depinde de presiunea exterioara.
"Trebuie sa asteptam si sa vedem ce se va intampla in ianuarie - care va fi decizia lui Iohannis, care vor fi ultimele cuvinte ale ambasadelor si cum va arata presiunea publica", a spus Delicote. "Ianuarie va fi un mare camp de lupta politic".