Nou asalt major asupra statului de drept. Insecuritate juridica pentru ca "asa vrem noi"

Miercuri, 17 Mai 2017, ora 10:38
15506 citiri
Nou asalt major asupra statului de drept. Insecuritate juridica pentru ca "asa vrem noi"

Dupa ce in iarna a luat cu asalt legislatia penala, PSD forteaza acum Codul de Procedura Civila, punand practic o autentica bomba la temelia statului de drept in cel mai propriu sens cu putinta.

Pentru ca stat de drept inseamna, in primul rand, suprematia hotararii judecatoresti, a autoritatii de lucru judecat pe care modificari introduse discret in Parlament, dupa modelul OUG 13, le pun sub semnul intrebarii.

In 9 mai, Camera Deputatilor adopta cu 186 de voturi pentru, 84 impotriva si 5 abtineri o aparent benigna lege de aprobare a unei OUG, nr 95/2016, care, in forma initiala, amana din nou intrarea in vigoare a aplicarii unor prevederi din Codul de Procedura Civila, pentru care nu exista inca infrastructura necesara.

Senatul aprobase deja OUG 95 in forma plecata de la Guvern, insa camera Deputatilor era decizionala.

In Comisia Juridica din Camera au aparut ca din neant cateva amendamente care introduc in art 509 din Codul de Procedura Civila patru noi motive de revizuire a hotararilor judecatoresti definitive, adica punctele 12-15:

"12. cand, dupa pronuntarea hotararii definitive, Curtea Constitutionala adopta o decizie prin care se declara ca fiind neconstitutionale dispozitiile legale pe care s-a intemeiat hotararea definitiva, sau ale carei considerente si/sau dispozitii sunt contrare hotararii definitive;

13. hotararea este pronuntata cu incalcarea prevederilor constitutionale, chiar daca aspectul de ordine publica nu a fost invocat in fata instantelor judecatoresti;

14. hotararea este pronuntata cu nerespectarea dispozitiilor deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a considerentelor acestora;

15. cand hotararea este nelegala pronuntand sanctiuni in temeiul unor dispozitii legale, care nu erau in vigoare la data la care s-a nascut raportul juridic dedus judecatii."

Pentru motivele prevazute la punctele 13 - 15, termenul de solicitarea revizuirii este de 12 luni de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, iar pentru motivele prevazute la punctul 12, termenul este de "12 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a deciziilor Curtii Constitutionale".

Prof. univ. dr. Traian Briciu, seful catedrei de drept procesual civil din cadrul Facultatii de Drept - Universitatea Bucuresti, a explicat pentru Ziare.com ce inseamna aceste modificari:

"Pentru a intelege modificarile, trebuie inteleasa institutia revizuirii. Aceasta este o cale de atac extraordinara care intervine numai in cazul in care apar elemente noi, necunoscute la momentul judecatii si care sunt determinante in ceea ce priveste solutia (ex: solutia instantei se intemeiaza pe un act care a fost declarat fals ulterior judecatii).

Trebuie spus ca pct.11 al art.509 cuprindea referiri la situatia neconstitutionalitatii unui text legal sau dintr-o ordonanta, in sensul ca revizuirea era deschisa in cazul in care 'dupa ce s-a pronuntat hotararea, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei invocate in acea cauza, declarand neconstitutionala prevederea care a facut obiectul acelei exceptii'. Prin urmare, efectul viza numai pe autorul exceptiei ridicate in cursul procesului".

Ce efecte ar putea avea aplicarea acestor noi motive de revizuire?

Foarte grave. In esenta, ar fi vorba despre incalcarea autoritatii de lucru judecat, retroactivitatea deciziilor CCR, periclitarea sigurantei circuitului juridic civil:

"La prima facie, desi nu pun in discutie buna intentie a autorilor amendamentelor, apreciez ca modificarile sunt cel putin necorelate cu natura institutiei revizuirii si cu jurisprudenta CEDO, in ceea ce priveste siguranta circuitului juridic conferita de autoritatea de lucru judecat.

In spiritul celor de mai sus, cel putin motivele 13, 14 si 15 aduc atingere autoritatii de lucru judecat. Este adevarat ca incalcarea prevederilor constitutionale este un aspect grav, la fel cum este si ignorarea dispozitiilor deciziilor Curtii Constitutionale, dar motivele 12 si 13 nu au in vedere faptul ca s-ar incalca autoritatea de lucru judecat, daca se cere unei instante sa se pronunte asupra incalcarii acestora din moment ce hotararea este definitiva. Practic, se creeaza un drept de recurs suplimentar.

Or, nu trebuie uitat ca revizuirea nu este o cale de reformare, adica ea nu poate critica hotararea supusa revizuirii. Revizuirea este o cale de retractare care nu isi propune sa cenzureze judecata anterioara. In cazurile 12, 13 instanta de revizuire nu face altceva decat sa controleze sub aspectul constitutionalitatii hotararea atacata. Aceasta atinge autoritatea de lucru judecat si implicit siguranta circuitului juridic civil", spune prof. univ. Briciu.

Adica, daca am castigat un drept, sa zicem de proprietate asupra unui teren, nu pot sa fiu niciodata sigur ca prin aplicarea punctului 12 nu o sa-l pierd oricand, daca intr-un alt proces, peste cine stie cati ani, este invocata o exceptie de neconstitutionalitate admisa de CCR referitoare la articolul de lege in baza caruia l-am castigat.

In plus, "art.147 din Constitutia Romaniei prevede ca deciziile Curtii au putere numai pe viitor. Or, aici se confera un efect si pentru hotarari anterioare", arata prof. Briciu.

Nici motivul 14 nu este mai presus de critici, desi transpune in practica un principiu in esenta corect: "Ceea ce nu este in regula este faptul ca instanta, in cadrul judecatii finalizate prin hotarare definitiva, se presupune ca a evaluat daca sanctiunea aplicata este sau nu legala. A veni pe calea revizuirii sa contesti ceea ce o instanta deja a evaluat si a statuat definitiv, fara ca aceasta interventie sa fie justificata de elemente noi, este contrar spiritului si naturii revizuirii si atinge autoritatea de lucru judecat".

Prof. univ Trian Briciu considera ca toate acestea pot sta la baza unor contestari de constitutionalitate.

O contestare la CCR exista deja si a fost formulata la CCR de chiar Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a reactionat extrem de prompt la intentia de dinamitare a autoritatii de lucru judecat. Asadar, legea a ajuns pe masa CCR.

Cine isi asuma schimbarile

Aparitia acestor amendamente este misterioasa.

Numai unul dintre ele este asumat individual, de deptuatul PSD Vasile Varga, restul fiind o opera colectiva a deputatilor PSD din Comisia Juridica.

Desi au intrat adanc intr-o zona foarte sensibila si, dupa cum vedem, cu imense implicatii asupra legislatiei civile, amendamentele au aparut cam la fel ca OUG 13, fara o consultare publica, in taina.

Prof. Briciu spune ca, din informatiile domniei sale, nu au fost consultati nici "proceduristii" din Facultatea de Drept.

In discutiile din Comisia Juridica, povestesc surse politice, Eugen Nicolicea si-a asumat practic aceste amendamente cu unica motivare: "asa vrem noi", in pofida contraargumentelor inclusiv scrise ale Opozitiei.

Citeste aici explicatiile presedintelui comisiei juridice din Camera Deputatilor, Eugen Nicolicea.

Care ar putea fi resorturile unui asemenea demers?

Fiind vorba despre amendamente, ele nu au o expunere de motive publica, dar trebuie sa tinem cont de niste aspecte.

Prevederile Codului de Procedura Civila sunt de foarte larga aplicabilitate. Practic, este vorba despre orice litigiu "nepenal", contencios, dreptul familiei, dreptul muncii, drept comercial etc, ceea ce da dimensiunea intereselor de reviziuire extinsa care ar putea exista, dar si a haosului care poate fi creat.

Uneori, insa, prevederile Codului de Procedura Civila se pot aplica si in materie penala in baza art 2 al 2 din CPC: "dispozitiile prezentului Cod se aplica si in alte materii, in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare".

Ce efecte ar putea avea in Penal o asemenea modificare a Codului de Procedura Civila?

In primul rand, poate oricand sa fie folosita ca un argument pentru o incercare de modificare a prevederilor privind revizuirea din Codul de Procedura Civila care sunt cu mult mai restrictive, conform art. 453 al 1 litera f din CPP.

Daca in Civil pot fi introduse explicit si toate considerentele unei decizii CCR ca motiv de revizuire, de ce nu s-ar incerca acelasi lucru si in Penal?

Deci putem sa ne aflam in fata unui prim pas care sa se constituie in precedent de legiferare.

In al doilea rand, pot aparea probleme in privinta prejudiciilor care vor fi constatate pe latura civila a proceselor penale, avand in vedere ca potrivit art 453 -al 2 CPP: "Revizuirea hotararilor judecatoresti penale definitive, exclusiv cu privire la latura civila, poate fi ceruta numai in fata instantei civile, potrivit Codului de Procedura Civila".

Deci exista o suspiciune rezonabila ca prin atacarea Codului de Procedura Civila s-a urmarit, de fapt, si un efect profund si grav tot in zona penala, deschiderea caii pentru dinamitarea hotararilor judecatoresti de condamnare cu incalcarea tuturor principiilor de drept.

Citeste si:
Alexandru Rafila anunță când se va introduce certificatul verde. Cât de aproape este vaccinarea obligatorie
Alexandru Rafila anunță când se va introduce certificatul verde. Cât de aproape este vaccinarea obligatorie
Certifictul verde va fi introdus temporar, după o perioadă de trei săptămâni de creștere consecutivă a numărului de cazuri, a anunțat miercuri, 8 decembrie, ministrul Sănătății,...
Primăriile care nu au contract de salubrizare pe colectare selectivă a deșeurilor vor fi amendate. Ministrul Mediului amenință și cu plângeri penale
Primăriile care nu au contract de salubrizare pe colectare selectivă a deșeurilor vor fi amendate. Ministrul Mediului amenință și cu plângeri penale
Aproximativ 700 de localităţi din țară nu au contract pentru colectarea selectivă a deşeurilor, a anunțat miercuri, 8 decembrie, ministrul Mediului, Tanczos Barna. Acesta a amintit că...