Ziare.com

Nu, domnule Iohannis, nu stam bine la statul de drept

de Ramona Strugariu, europarlamentar
Miercuri, 22 Iulie 2020, ora 00:00

   

Nu, domnule Iohannis, nu stam bine la statul de drept
Ramona Strugariu
Nu stam deloc bine la capitolul stat de drept. Stam, cand si cand, calare pe statul de drept, ca pe un armasar alb, in campaniile electorale. In rest, constructia unui stat de drept bazat pe domnia legii nu pare sa reprezinte o prioritate a acestei guvernari.

Citeste toate textele scrise de Ramona Strugariu pentru Ziare.com

Am sa incep cu o afirmatie disruptiva: pe fond, PSD este singurul partid care a avut o agenda sistematica si a demonstrat o rezilienta - cinica, distructiva, dar si aceasta este tot o forma de rezilienta - pentru capitolul justitie. Dovada ca a obtinut rezultate solide in parcursul sau distructiv, rezultate al caror efect se resimte adanc in sistemul judiciar si in nivelul de incredere din societate si astazi. Nimeni altcineva nu a demonstrat, in termeni absoluti, perseverenta si insistenta acestui partid in zona de justitie. E drept ca nimeni altcineva nu a avut miza infractionala a PSD.

Nimeni nu si-a asumat o agenda de constructie, pe termen lung, pentru justitie, cu rabdare, atentie la detalii, competenta, consistenta si devotamentul politic de care este nevoie, pana la urma, pentru o tema atat de complexa.

In afara de cateva voci razlete, nimeni nu a avut curajul, dupa calmarea valului generat de OUG 13, sa spuna lucrurilor pe nume limpede, cu date si fapte, despre UNDE suntem la capitolul stat de drept in Romania astazi. Dar mai ales sa se intrebe de ce suntem aici, cu exemple care sa includa atat actiunea/inactiunea politicului, cat si disfunctionalitatile sistemului, in sine.

Peste subiectul justitie s-a asezat in ultimele multe luni linistea care i-a permis presedintelui Iohannis sa afirme duminica, la Bruxelles, in cadrul Consiliului European, ca "pentru Romania statul de drept nu este o problema. (...) in Romania tema statului de drept a fost rezolvata in sens pozitiv prin referendumul de anul trecut si prin schimbarile politice care s-au facut, deci, iata, la acest capitol stam bine".

Este o afirmatie care, in lumina ultimilor ani ai bataliei Romaniei pentru valorile europene si pentru statul de drept, impune o privire retrospectiva de la insusi momentul acestei declaratii prezidentiale, trecand prin diverse instantanee ale capitolului justitie in perioada guvernarii PNL, a carei tema fundamentala de opozitie la PSD, inclusiv in campania pentru alegerile prezidentiale, a fost justitia, pana la o serie de concluzii care se raporteaza inclusiv la recomandarile raportului MCV din 2019, cel mai prost raport de tara pe care l-a avut Romania in cei peste 13 ani de monitorizare a respectarii statului de drept de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana incoace.

Ca reactie imediata la declaratia presedintelui Iohannis, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania transmitea intr-un comunicat de presa ca "invocarea repetata a vreunui panaceu pentru deficientele flagrante ale statului de drept din Romania, determinat de organizarea referendumului din anul 2019, este absolut irelevanta din punct de vedere juridic, fiind necesara adoptarea unor acte normative pentru restabilirea coordonatelor minimale ale statului de drept. "

Asadar, dincolo de nivelul declarativ si de mesajul eminamente politic al referendumului, ce afirma oamenii din sistemul de justitie si ce spunea, in esenta, raportul MCV din 2019 este ca trebuie luate masuri concrete, legislative si administrative, care sa puna in aplicare recomandarile Comisiei Europene si ale principalilor actori institutionali responsabili (Greco, Comisia de la Venetia), cu privire la respectarea statului de drept si garantarea echilibrului puterilor. Era o solicitare directa de angajament ferm al institutiilor cheie din Romania fata de independenta sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei.

Presedintia este una dintre aceste institutii. O scurta analiza a felului in care s-au raportat presedintia si guvernarea PNL la aceste recomandari, pentru reechilibrarea pilonilor fundamentali ai statului de drept, cu precadere in noul mandat al presedintelui (care la randul sau isi lua o serie de angajamente ferme in acest sens inca din prima sa campanie electorala) ne arata urmatoarele lucruri:

1. Legile justitiei nu au existat in noua arhitectura institutionala marca Predoiu.

In 8 luni de mandat non-PSD, Ministerul Justitiei a prezentat ZERO propuneri legislative solide, care sa revizuiasca prevederile nocive adoptate in timpul guvernarii PSD, constatate de toate entitatile internationale relevante (Comisia Europeana, Comisia de la Venetia, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni) si semnalate in mod repetat de asociatiile judecatorilor si ale procurorilor.

Nici pana astazi, nu exista un grup de lucru minimal sau un plan de actiune elementar, in acest sens, care sa includa reprezentatii ai magistraturii, avocaturii si ai societatii civile cu o voce avizata, pentru o discutie de substanta cu privire la aspecte precum revizuirea sistemului de numire si revocare a procurorilor-sefi, inclusiv rolul ministrului justitiei vs cel al Consiliului Superior al Magistraturii in aceste proceduri, limitarile cu privire la libertatea de exprimare a magistratilor sau normele cu privire la raspunderea materiala a acestora, reorganizarea inspectiei judiciare samd. Nu astepta nimeni o solutie magica, propusa peste noapte. Dar initierea unui demers era un minim absolut necesar in procesul de restabilire a increderii in factorul politic si o garantie a preocuparii acestuia pentru buna functionare a institutiilor.

2. Doi procurori sefi au fost numiti in pofida avizului negativ al sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

In luna februarie 2020, Georgiana Hossu, noua sefa a DIICOT si Gabriela Scutea, noul Procuror General al Romaniei, isi preluau mandatele de conducere a unor institutii vitale pentru independenta si functionalitatea sistemului de justitie fara aviz favorabil CSM, pe fondul unor reactii foarte vehemente ale asociatiilor de magistrati. Dincolo de numele controversate din spatele acestor numiri, obiectia principala a magistratilor, fara ecourile asteptate, insa, din pacate, in societate, a fost faptul ca ignorarea acestui aviz consultativ al CSM este o incalcare flagranta a recomandarilor din ultimele rapoarte MCV, care precizasera in mod expres ca ponderea CSM - Sectia pentru procurori in procedura de numire a procurorilor de rang inalt trebuie sa fie una determinanta.

In februarie 2020, presedintele aproape ca a sfidat recomandarile europene si vocea magistratilor. Tot atunci, Klaus Iohannis afirma cu multa liniste in inflexiunile declaratiilor publice ca i-a facut placere sa ii numeasca pe cei doi procurori. "Avizul CSM mi s-a parut unul superficial. Selectia domnului Predoiu pentru sefii marilor parchete este una foarte buna ".

3.Sectia de investigare a infractiunilor din justitie nu a fost desfiintata nici in ziua de astazi.

Mai mult decat atat, probabil cea mai controversata propunere a dispozitivului PSD Dragnea - Toader pentru demantelarea justitiei, gandita ca instrument represiv impotriva magistratilor, a primit girul subtil al "oamenilor noi". Noul procuror general, Gabriela Scutea declara initial, la scurt timp dupa preluarea mandatului, ca sustine desfiintarea SIIJ si revenirea la situatia anterioara infiintarii acesteia.

Cateva saptamani mai tarziu procurorul general opta, impreuna cu ministrul justitiei, pentru vot secret in plenul CSM si dadea un vot nul, conform anumitor surse din presa, pentru propunerea de desfiintare a SIIJ, cu refuzul public de a explica felul in care a votat, insotit de justificarea ca "modalitatea in care este formulata propunerea din punct de vedere tehnic necesita multe imbunatatiri". Cu doar trei saptamani inainte de acest vot si la o saptamana dupa ce sustinea ferm desfiintarea SIIJ, tot Gabriela Scutea afirma ca "Sectia Speciala este o creatie artificiala, dar cat timp SIIJ este functionala si prevazuta de lege, ea trebuie sa aiba performanta".

Foarte posibil ca proiectul de lege pentru desfiintarea SIIJ sa aiba nevoie de imbunatatiri. Nu am vazut insa nicaieri punctul de vedere al Ministerului Justitiei cu privire la acest proiect de lege. Pe 24 iunie avea loc o tentativa de dezbatere publica la care ministrul justitiei si principalele organizatii ale magistratilor au lipsit, dezbatere in care unul dintre directorii din ministerul justitiei a afirmat ca "in functie de observatii, de reactii, vom reevalua forma finala care va fi promovata de Ministerul Justitiei".

O declaratie la fel de bulversanta si de goala de continut precum celebra alta intrebare a lui Florin Iordache. Reprezentantii ministerului nu au putut pune la dispozitia societatii civile un calendar pentru trimiterea legii in Parlamentul Romaniei, Parlament care, merita mentionat, nu si-a asumat, la randul lui, niciun fel de rol activ pentru a remedia ingerintele legislative care au facut din Romania o tara ce nesocoteste fundamental respectarea minimala a principiilor statului de drept.

4.Drepturile si libertatile fundamentale, inclusiv ale magistratilor, au stat luni la rand la coada sau au fost incalcate atat in criza, cat si in afara ei.

Poate ca cel mai cunoscut dosar recent cu privire la constatarea incalcarii unor drepturi si libertati fundamentale ale unui magistrat este dosarul Kovesi. Decizia CEDO de la inceputul lunii mai 2020 a captat toata atentia mediatica, pentru ca a constatat o incalcare a drepturilor fundamentale protejate de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, respectiv dreptul la libera exprimare si dreptul la un proces echitabil, printr-o procedura desfasurata impotriva unui inalt magistrat din cadrul Ministerului Public.

Sectia pentru procurori din cadrul CSM reamintea atunci ca aceasta procedura s-a finalizat printr-o decizie de revocare din functie a respectivului inalt magistrat si reamintea, totodata, importanta modificarii urgente a legislatiei care reglementeaza procedurile de numire si revocare in functiile inalte din cadrul Ministerului Public - aspect ignorat de Ministerul si de ministrul in functie al justitiei pana in prezent.

Toata cazuistica adiacenta acestei tematici abunda de abordari similare ale actualei guvernari. A fost trecut sub tacere faptul ca Romania a fost unul dintre cele doar 3 state membre care s-au grabit sa deroge de la prevederile Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, in debut de pandemie (martie 2020) si in contextul instituirii starii de urgenta, prin activarea art. 15 din Conventie care mentioneaza posibilitatea statelor semnatare de a deroga de la prevederile care garanteaza protejarea unor drepturi fundamentale ale omului in masura stricta in care situatia de pericol public o impune.

Ulterior Consiliul Europei a explicat in repetate randuri ca nu era necesara si nici recomandabila o astfel de masura. Cadrul Conventiei si prevederile acesteia permit stabilirea unor reguli speciale la nivelul statelor semnatare, fara activarea unei asemenea derogari.

Acum pluteste o liniste asurzitoare, pe fondul unei atentii mediatice cvasi-marginale oferita subiectului, peste solutionarea spetei Sorina Sacarin, al doilea abuz grav al Sectiei speciale pentru investigarea magistratilor, de data aceasta asupra unui copil.

Poate va amintiti povestea Sorinei, fetita din Baia de Arama care a fost adoptata de familia Sacarin, o familie de romani stabiliti in SUA. Cazul ei a generat un val puternic de emotie in opinia publica, instrumentat si amplificat pe diverse canale media. Procurorul Mihaela Iorga Moraru din cadrul Sectiei Speciale s-a autosesizat si a demarat o ancheta. Presiunile asupra familiei adoptive, dar si asupra sistemului de justitie, au fost uriase. La vremea respectiva, procurorul Iorga Moraru a ridicat fizic pasaportul copilului de la Directia Pasapoarte Dolj, sub pretextul luarii unei dovezi si fara ca familiei Sacarin sa ii fie comunicat niciun act oficial pentru ca aceasta sa aiba posibilitatea de a contesta in instanta retinerea pasaportului.

Speta a fost folosita ca potentiala rampa de afirmare inclusiv de catre procurorul general interimar Bogdan Licu, in prezent procuror general adjunct, care a introdus nu mai putin de 3 actiuni impotriva adoptarii fetitei, toate trei respinse cu argumente si motivari dureroase pentru prestatia profesionala a oricarui procuror general in functie de catre completurile care au solutionat respectivele cereri.

Justitia nu functioneaza si nu ar trebui sa functioneze pe baza de emotie, ci pe principii de impartialitate, pe probe si fapte. In data de 14 iulie 2020, cu 6 zile in urma, Inalta Curte de Justitie si Casatie a stabilit prin hotarare definitiva ca Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie a incalcat dreptul la libera circulatie al minorei Sacarin Sorina, prevazut de art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr 4 Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
https://www.scj.ro/1094/Detalii-dosar?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=100000000326432

Pasaportul fetei fusese ridicat cu suspiciunea de falsificare a documentelor care au stat la baza eliberarii. Niciodata nu a fost efectuata o expertiza in aceasta speta. Pasaportul a fost restituit perfect valabil.

De atunci pana astazi, n-am auzit despre vreo demisie rasunatoare la nivelul Parchetului General, cum ar fi cea a procurorului general adjunct Bogdan Licu. Nu am vazut nicaieri nicio declaratie a Procurorului general Gabriela Scutea, care afirma, la inceputul mandatului sau, ca intentioneaza sa se lamureasca in privinta actiunilor fostului procuror general in cazul Sorina Sacarin. A trecut o saptamana, timp berechet pentru lamuriri, in contextul unei decizii definitive a ICCJ. Reactii?

5. Ca un corolar amar si o premiera absoluta a ultimilor 15 ani, lupta anticoruptie a disparut aproape complet din discursul premierului, al presedintelui si dintre prioritatile evidentiate in documentele strategice ale presedintiei.

Am asistat cu stupoare la aceasta noua linie de abordare strategica, surprinsa din zbor inclusiv in contextele unor discutii mai ample la care au participat premierul si/sau colegi liberali, la Bruxelles. Claudia Tapardel, daca mai era eurodeputat, ar fi vorbit cu mai mare entuziasm despre anticoruptie si statul de drept. Au confirmat-o apoi, flagrant, documente precum Strategia Nationala de Aparare a Tarii pentru perioada 2020 - 2024, document de viziune a presedintiei cu privire la prioritatile de mandat si care traseaza, in acelasi timp, principalele linii de actiune pentru institutiile - cheie ale statului.
Klaus Iohannis are o singura referire, cu titlu general, cu privire la lupta impotriva coruptiei, in acest document, in cuvantul introductiv: pe langa aceste deziderate, romanii si-au afirmat, in numeroase ocazii, atasamentul pentru apararea statului de drept si a democratiei, independenta justitiei, lupta impotriva coruptiei, atasamentul fata de implicarea in spatiul public, indiciu al dezvoltarii unei culturi politice participative.
Atat. Ca sa intelegem de unde am plecat, in 2005 combaterea marii coruptii era declarata obiectiv strategic national si considerata o amenintare la fel de mare ca terorismul.

Eu n-am intrat in politica sa asist la reprize de alba-neagra cu miza pe statul de drept ale unor partide sau lideri care si-au construit discursul politic si victoriile pe spezele justitiei, prin acte declamatorii. Iar pe presedinte l-am votat. Asa ca, aruncand doar o scurta privire de ansamblu peste succesele de mandat ale noului ministru al justitiei in a repara faradelegile PSD, analizand deciziile guvernului cu privire la drepturi si libertati sau cantarind performantele Sectiei Speciale, nu, domnule presedinte Iohannis, nu stam bine la capitolul stat de drept. Poate ca il calarim mediatic si misionar in diferite campanii electorale sau in contexte diplomatice de Bruxelles.

Dar realitatea usturatoare este ca, in restul timpului, statul de drept nu prea reprezinta o prioritate de guvern si de mandat, in pofida recomandarilor MCV (pe care guvernul PNL nu-l mai vrea), in ciuda opiniilor Comisiei de la Venetia sau a recomandarilor GRECO, in pofida faptului ca nici in ziua de astazi nu suntem in spatiul Schengen - pe care guvernul PNL il vrea, fara sa isi asume, insa, si temele adiacente acestei aderari. Nu suntem astazi in Schengen nu pentru ca ne-au urat olandezii.

Nu suntem astazi in Schengen pentru ca nu am avut niciodata doua rapoarte consecutive favorabile MCV si pentru ca suntem departe de a fi rezolvat teme esentiale precum combaterea eficienta a criminalitatii organizate, de pilda. Modificarea mai sus pomenitelor legi si a Codurilor a vulnerabilizat semnificativ inclusiv aceasta dimensiune a justitiei. Granita Schengen a UE cu vecinatatea estica nu poate avea astfel de vulnerabilitati.

Despre alte dimensiuni ale luptei anticoruptie, dosarul 10 august, combaterea criminalitatii organizate si performantele DIICOT, protectia victimelor infractiunilor sau practica instantelor cu privire la actele sexuale cu minori, in episoade viitoare.


Ramona Strugariu este parlamentar european din partea Aliantei USR PLUS (Renew Europe) si este membra a Comisiei pentru libertati civile, justitie si afaceri interne, a Comisiei pentru control bugetar si membra in Comitetul director al Intergrupului Anticoruptie, precum si vicepresedinta Delegatiei la Comisia parlamentara de asociere UE-Moldova.
Licentiata in drept a Universitatii Al. I. Cuza din Iasi si cu o diploma de master in drept european, Ramona Strugariu este responsabila pentru o serie importanta de subiecte privind justitia si statul de drept: raportor permanent Renew Europe in Comisia Libe pentru combaterea spalarii de bani si a traficului de droguri, raportor de grup pentru dosare cu privire la Situatia statului de drept in Ungaria, lucreaza la Propunerea de Regulament al Parlamentului European si al Consiliului de instituire a programului "Justitie", se ocupa de Raportul anual cu privire la protectia intereselor financiare ale Uniunii sau Descarcarea bugetara a agentiilor Uniunii din sfera justitiei si a afacerilor interne (Eurojust, Europol, Cepol, Frontex, EMCDDA, eu-Lisa, FRA, EASO) sau descarcarea de gestiune a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.


Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre statul de drept
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 18616 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor