Oana Haineala (CSM), despre pericolele din Justitie, cazul Bica, legile Big Brother si propunerile lui Iohannis Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Miercuri, 14 Ianuarie 2015, ora 07:36
11380 citiri
Oana Haineala (CSM), despre pericolele din Justitie, cazul Bica, legile Big Brother si propunerile lui Iohannis Interviu
Foto: Arhiva (Ziua Cargo)

Cand nu vom mai avea avize de urmarire penala blocate de parlamentari sau acte legislative de clementa initiate pro causa, judecatori linsati mediatic din cauza deciziilor din sala de judecata, atunci vom fi demonstrat ca reformele sunt o constructie solida, spune Oana Schmidt Haineala, membru si fost presedinte al CSM.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Oana Schmidt Haineala a aratat ca punerea in discutie a ridicarii MCV se va face in momentul in care vom demonstra ca nu exista pericolul ca progresele obtinute intr-un domeniu sa fie puse in pericol intr-un alt domeniu.

Oana Haineala a comentat si invatamintele care trebuie trase in urma cazului fostului procuror sef DIICOT, Alina Bica: "puternica nuanta politica data numirilor nu a fost benefica".

Fostul presedinte CSM sustine propunerile presedintelui ca institutii ale sistemului judiciar sa capete drept de initiativa legislativa, dar si ca procurorul general sa devina membru CSAT, pe care nu le considera neconstitutionale.

Presedintele Iohannis vorbea la sedinta CSM despre obiectivul ridicarii MCV. Este Justitia pregatita pentru ridicarea monitorizarii europene?

Cred ca Justitia din Romania este, in acest moment, la un standard ridicat, daca ne raportam la principalii indicatorii de performanta. Mai cred ca progrese majore au fost obtinute si datorita parteneriatelor externe. Pe multe coordonate, cum ar fi lupta impotriva coruptiei, avem performante remarcabile.

Trebuie sa facem insa distinctia intre obligatiile ce revin Justitiei si obligatiile ce revin celorlalte puteri. Din perspectiva Justitiei, trebuie sa facem proba faptului ca o schimbare profunda de paradigma s-a produs, ca valori ca integritatea, corectitudinea, respectul fata de profesie, fata de cetateanul pe care Justitia ca sistem il serveste si fata de actul de justitie in sine au fost internalizate la nivelul corpului magistratilor.

Progresele nu au fost obtinute usor si nici rapid. Acum este important ca noi, oamenii din Justitie, sa mentinem standardele ridicate.

Pe de alta parte, suntem intr-o interactiune permanenta cu celelalte puteri ale statului si trebuie sa functionam in acelasi ritm si in aplicarea aceluiasi set de valori. Atunci cand aceasta 'acordare' va deveni o realitate constanta, de zi cu zi, cand, de plida, nu vom mai avea avize de urmarire penala blocate de parlamentari sau acte legislative de clementa initiate pro causa, judecatori linsati mediatic din cauza deciziilor din sala de judecata, atunci vom fi demonstrat, practic, faptul ca reformele sunt o constructie solida, ca puterile sunt in "check and balance".

Practic, punerea in discutie a ridicarii MCV se va face in momentul in care vom demonstra ca nu exista pericolul ca progresele obtinute intr-un domeniu sa fie puse in pericol intr-un alt domeniu, cu alte cuvinte, cand ne vom convinge partenerii europeni ca ce construim pe o parte nu darmam pe alta.

Se poate face acest lucru in doi ani?

De ce nu? Ar fi cu adevarat o proba a maturitatii noastre, e un obiectiv ambitios pentru indeplinirea caruia este nevoie ca niciun pas inapoi sa nu fie facut, ca eforturile sistemului judiciar sa fie dublate de o puternica vointa politica.

Ce invataminte ar trebui trase din cazul grav al fostului procuror sef DIICOT Alina Bica, acum in faza de inculpare si arestare preventiva? Trebuie ceva schimbat in procedura de urmarire a activitatii procurorilor sefi?

Nu am facut niciun secret ca in cazurile dnei Bica si al d-lui Nitu am votat pentru un aviz negativ. Cred ca este responsabilitatea tuturor celor implicati in "lantul" numirilor din parchete sa evalueze extrem de atent persoanele propozabile, profilul lor psihologic, background-ul profesional si sa isi asume decizia si consecintele ei.

Am auzit voci in CSM spunand ca, daca exista un consens politic asupra numirilor, avizul nostru nu conteaza. De aceea, cred ca, asa cum s-a afirmat si in ultimul raport al Comisiei Europene, puternica nuanta politica data numirilor nu a fost benefica. Eu cred ca avizele pe care noi le dam, chiar daca juridic vorbind au un caracter consultativ, sunt importante, fie si la nivel de pozitionare institutionala, de opinie profesionala venita din partea sistemului, care isi cunoaste cel mai bine oamenii, daca vreti.

Dupa cum relevant este de vazut si daca un aviz al unei sectii a Consiliului intr-o astfel de imprejurare este dat cu unanimitate sau doar cu majoritate de voturi.

Cum comentati recentele declaratii ale ministrului Justitiei privind consultari cu sectia de procurori a CSM pe marginea numirii viitorului sef al DIICOT?

Cred ca ceea ce se poate discuta in Sectia de procurori este un profil al candidatului, nicidecum unul sau mai multe nume. O discutie in concret, asupra unor persoane, ar fi, in opinia mea, o antepronuntare, ar goli de continut interviul care trebuie sustinut in fata sectiei si, personal, nu as fi de acord sa particip la o asemenea discutie.

Si da, o discutie asupra unei tipologii de candidat poate ca este utila, dar mai departe, asumarea nominalizarii trebuie facuta de catre ministrul de Justitie.

Dna Elisabeta Ponea a devenit procurorul general adjunct al Parchetului Curtii de Apel Craiova. Este totusi o persoana care sta in casa cu un inculpat pentru coruptie, iar avansarea sa era o chestiune in acest caz. Nu este o situatie anormala?

Procurorul de care spuneti a fost numit ca urmare a promovarii unui concurs, organizat de CSM. Trebuie mentionat ca, potrivit regulamentului, CSM nu intervine in niciun fel in activitatea comisiilor de organizare (care verifica indeplinirea conditiilor de forma pentru participarea la examen) si de concurs, acestea fiind compuse din magistrati si specialisti in management si comunicare.

Rolul CSM este de a valida concursul daca nu au fost dovedite fraude apte sa influenteze rezultatele finale si de a numi in functie pe cei declarati admisi urmare a sustinerii probelor de concurs. Concursul presupune sustinerea unei probe scrise si a unui interviu.

Eventuale discutii asupra masurii in care o atare imprejurare personala, precum cea pe care ati mentionat-o, afecteaza sau nu buna reputatie a unui magistrat se poate face la nivelul Inspectiei Judiciare, in cadrul unei proceduri distincte.

Horatius Dumbrava propune ca aceia care afecteaza independenta Justitiei sa fie suspendati din functie. Este o propunere fezabila?

Discutiile privind aplicarea unor sanctiuni efective celor in legatura cu care CSM si Inspectia Judiciara ajung la concluzia ca aduc atingere independentei Justitiei dureaza de cativa ani buni. Problema s-a pus la modul acut incepand cu 2012, respectiv cu momentul in care atacurile la adresa Justitiei s-au intensificat din partea politicienilor si a unor trusturi media.

Una este ce ne dorim, alta este ceea ce se poate face in concret in limitele stabilite de lege. Cred ca este necesara prevederea de sanctiuni in codul etic si deontologic al parlamentarilor, in situatia in care se constata in sarcina unora dintre ei astfel de derapaje.

Este important de stiut ca actualmente, la nivelul GRECO (Grupul de State impotriva Coruptiei - Consiliul Europei), se desfasoara runda a patra de evaluare a statelor membre ale Consiliului Europei, runda care vizeaza coruptia in mediul parlamentar, dar si in randurile judecatorilor si procurorilor. Constant, statelor care nu au un Cod de conduita al parlamentarilor li se adreseaza de catre GRECO recomandarea de a adopta un astfel de cod, cu reguli clare.

Sigur ca norma trebuie dublata si de sanctiune pentru a-i da eficienta, dar acest fapt ramane la latitudinea celor care legifereaza. Apropos de ce discutam la inceput, si felul in care vor intelege sa reglementeze si sa sanctioneze astfel de conduite este un test pentru vointa Parlamentului de a sustine implementarea unor standarde etice.

Se discuta mult despre legea "Big Brother" si a cartelelor pre-pay. Considerati ca ele sunt necesare?

Cred ca problema acestor legi trebuia rezolvata inca de la publicarea deciziilor CCR, adica din toamna. Este necesar sa avem legi in acest domeniu, pentru a preveni si combate fapte grave - cum ar fi cele de coruptie, actele de terorism si criminalitate organizata, dar si alte infractiuni, cum ar fi cele contra vietii - legi care sa permita accesul la o serie de date sub controlul unui magistrat, legi care sa respecte Constitutia si normele internationale.

Este de dorit ca la inceputul sesiunii parlamentare din februarie aceste acte normative sa fie puse in dezbatere.

Presedintele propune ca ICCJ si CSM sa aiba drept de initiativa legislativa, propunere care a starnit inclusiv acuzatii de neconstitutionalitate. Sunteti de acord cu aceasta propunere?

In ce priveste chestiunea acordarii dreptului de initiativa legislativa in materia legislatiei din domeniul Justitiei, trebuie sa spun ca in mod constant si public, in cadrul dezbaterilor de la Comisia pentru revizuirea Constitutiei, pozitia CSM a fost de a solicita un astfel de drept. Este firesc si in interesul bunului mers al Justitiei, pentru un organism care administreaza Justitia, sa poata initia acte normative in acest domeniu.

La acest moment, in actualul cadru constitutional si legislativ, avizul pe care CSM il acorda pe proiectele de acte normative care privesc sistemul este unul consultativ, asta ca sa nu mai spunem si ca, in urma cu un an-doi, au existat si situatii in care avizul nostru nu a fost cerut deloc. De exemplu, in privinta modificarilor care s-au vrut a fi facute in ceea ce presa a numit "martea neagra".

Actualmente, daca se impune promovarea unei legi privind orice aspect legat de functionarea efectiva a Justitiei sau de unele calibrari in legislatie, institutiile din Justitie nu au posibilitatea de a le initia in mod direct.

Dreptul de initiativa legislativa nu inseamna ca CSM sau orice alta institutie din sistemul judiciar ar putea legifera, adica ar si adopta legi, ordonante etc, asa cum am vazut ca s-a comentat pe alocuri, ci doar ca daca, prin revizuirea Constitutiei, s-ar acorda acest drept, CSM ar putea transmite Parlamentului sau Guverului proiecte de legi, respectiv de alte acte normative, care ar trece apoi prin toata procedura de dezbatere publica, verificare, adoptare in forma initiala sau cu amendamente.

Cred ca acordarea unei astfel de prerogative ar ajuta si ar spori independenta sistemului judiciar.

Tot ca neconstitutionala a fost catalogata de unele voci si propunrea ca procurorul general sa faca parte din CSM.

Referitor la posibilitatea includerii sefului Ministerului Public printre membrii CSAT, sincer, mie, ca procuror, mi se pare o necesitate. Daca ne uitam la atributiile CSAT, observam ca privesc inclusiv analiza si promovarea strategiei de ordine publica si siguranta nationala a Romaniei, ceea ce presupune inclusiv identificarea sectoarelor vulnerabile si combaterea acestor vulnerabilitati.

Or, in conditiile in care coruptia si evaziunea fiscala au fost identificate drept astfel de vulnerabilitati si combaterea lor nu se poate realiza decat prin intermediul Ministerului Public, nu vad ce este deplasat in prezenta procurorului general in CSAT.

Nu cred ca astfel s-ar ajunge la o subordonare a sefului Ministerului Public fata de seful statului sau fata de reprezentanti ai altor institutii. De pilda, ministrul Justitiei, membru al executivului, este membru CSM si participa cu drept de vot atat in plenul Consiliului, cat si in sectiile acestuia, pe langa faptul ca este si titular al actiunii disciplinare asupra magistratilor.

De altfel, am receptat chestiunea prezentei procurorului general in CSAT ca pe o tema de dezbatere pentru momentul in care se vor relua discutiile despre revizuirea Constitutiei si modificarea altor legi.

Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...
#Oana Haineala CSM, #MCV Romania, #Alina Bica DIICOT CSM , #justitie
Comentarii
Poza Kim Jong II Pon Ta
Kim Jong II Pon Ta
rank 5
Propunerile lui Iohannis, sau ale cuplului Mihalache-Ponta?
Poza copilul
copilul
rank 1
ar fi bine,sa te mai pitesti,ca la un momentdat trioul,Ghica,Bica &