Parchetul General critica OUG pe Justitie in toiul noptii: Daca numirea si revocarea procurorilor depind de un ministru, e riscul ca acestia sa nu combata in mod energic coruptia aliatilor lui politici

Luni, 15 Octombrie 2018, ora 07:08
4119 citiri
Parchetul General critica OUG pe Justitie in toiul noptii: Daca numirea si revocarea procurorilor depind de un ministru, e riscul ca acestia sa nu combata in mod energic coruptia aliatilor lui politici

Ministerul Public atrage atentia, duminica noaptea, intr-o postare pe Facebook, asupra "pericolului incalcarii ordinii constitutionale" prin adoptarea unor modificari propuse in proiectul ordonantei de urgenta de modificare a Legilor Justitiei.

"Vazand relatarile din presa conform carora, in ziua de luni, va fi dezbatut in sedinta de guvern, la propunerea Ministerului de Justitie, un proiect de ordonanta de urgenta privind modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, luand act, de asemenea, prin intermediul mass-media de proiectul sus-mentionat, Ministerul Public atrage atentia asupra pericolului incalcarii ordinii constitutionale prin adoptarea unora dintre modificarile propuse", precizeaza Ministerul Public.

Astfel, arata sursa citata, prin atribuirea calitatii de titular al actiunii disciplinare pentru ministrul Justitiei, se creeaza riscul controlului politic asupra modului in care sunt verificati magistratii din punct de vedere disciplinar, actiunea disciplinara exercitata de ministrul Justitiei putand deveni "o parghie politica de dominare a justitiei".

Totodata, Parchetul General este de parere ca articolul VIII din proiectul de ordonanta de urgenta, conform caruia, la data intrarii in vigoare a ordonantei, procurorii care functioneaza in cadrul PICCJ, DIICOT si DNA, precum si in cadrul celorlalte parchete, raman in functie in cadrul acestora daca indeplinesc conditiile prevazute in noua forma a Legii 303/2004 si a Legii 304/2004, va conduce la inlaturarea unor procurori din functiile legal detinute, prin impunerea unor conditii noi, inexistente la data la care s-a facut numirea, cu nesocotirea prevederilor articolului 15 alineatul 2 din Constitutie care prevede aplicabilitatea legii doar pentru viitor.

"Aratam ca atat numirea, cat si delegarea procurorilor s-au realizat cu respectarea conditiilor legale in vigoare, iar nesocotirea acestui fapt ar duce la incalcarea principiului stabilitatii procurorului, a principiului neretroactivitatii legii, a identitatii statutului juridic constitutional al judecatorilor si procurorilor in ceea ce priveste numirea si delegarea acestora si va conduce la blocarea activitatii si imposibilitatea finalizarii unor cauze extrem de importante, in special aflate pe rolul Sectiei parchetelor militare din cadrul PICCJ, DNA si DIICOT", mentioneaza PICCJ.

Mai mult, sursa citata arata ca introducerea unui nou alineat la articolul 54 din Legea 303/2004, conform caruia ministrul Justitiei organizeaza o procedura de selectie pe baza unui interviu, iar pentru asigurarea transparentei audierea candidatilor se transmite in direct nu este de natura a inlatura diminuarea independentei procurorilor care ocupa functii de conducere.

"Asa cum a aratat si Comisia de la Venetia, conferirea rolului decisiv ministrului de Justitie in numirea procurorilor cu functii de conducere mai degraba slabeste decat sa asigure controlul reciproc si echilibrul puterilor. Daca numirea si revocarea procurorilor cu functii de conducere depind de un ministru, exista un risc serios ca acestia sa nu combata in mod energic coruptia in randurile aliatilor politici ai respectivului ministru.

Se impune ca numirea procurorilor in functiile de conducere din varful Ministerului Public sa se faca, asa cum a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Sectiei pentru procurori a CSM, formulata in urma unui interviu care poate fi transmis in direct, cu avizul ministrului Justitiei, de catre presedintele Romaniei", precizeaza Ministerul Public.

Aplicarea prevederii referitoare la pensionarea anticipata a magistratilor se amana pana la 31 decembrie 2022, potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul Justitiei, transmis de Ministerul Justitiei, vineri, catre Consiliul Superior al Magistraturii.

Ce contine OUG

In preambulul proiectului de act normativ se arata ca noul sistem de pensionare anticipata "va avea un impact major asupra functionarii instantelor judecatoresti si a parchetelor, eficientei si calitatii actului de justitie, generand riscul de scadere substantiala a numarului magistratilor in activitate", mai ales ca noua lege reglementeaza concomitent cresterea perioadei de formare pentru intrarea in magistratura si a vechimii necesare pentru promovarea la instante si parchete, astfel ca se impune amanarea aplicarii lui.

"Potentialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea a fost reliefat si in Opinia preliminara privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Venetia), recomandandu-se renuntarea la schema de pensionare anticipata daca nu poate fi stabilit in mod cert faptul ca aceasta nu va avea niciun impact advers asupra functionarii sistemului", se mentioneaza in documentul citat.

O alta modificare propusa vizeaza amanarea aplicarii prevederii referitoare la judecarea apelurilor in completuri formate din trei judecatori.

Citeste si:
Liberalii, primele reuniuni importante după ce Nicolae Ciucă a preluat şefia formaţiunii. Conducerea, față în față cu primarii
Liberalii, primele reuniuni importante după ce Nicolae Ciucă a preluat şefia formaţiunii. Conducerea, față în față cu primarii
Liberalii se reunesc, joi şi vineri, în două reuniuni importante ale partidului, Liga Aleşilor Locali şi Consiliul Naţional, la Poiana Braşov. Sunt primele întâlniri ale conducerii...
Câtă nevoie era de introducerea legii pentru egalitatea de gen în politică. „Republica Moldova a introdus-o din 2016. S-au cunoscut sau nu efectele?”
Câtă nevoie era de introducerea legii pentru egalitatea de gen în politică. „Republica Moldova a introdus-o din 2016. S-au cunoscut sau nu efectele?”
Senatul a adoptat luni, 23 mai, un proiect de lege prin care partidele sunt nevoite să pună pe listele de la parlamentare cel puțin o treime de candidați femei. Inițiativa a împărțit însă...