Procuror DNA, despre decizia CJUE privind Sectia Speciala: "Romania este obligata sa respecte MCV, care a criticat constant existenta sectiei speciale"

Marti, 18 Mai 2021, ora 12:18

   

Procuror DNA, despre decizia CJUE privind Sectia Speciala: "Romania este obligata sa respecte MCV, care a criticat constant existenta sectiei speciale"
Procuroarea DNA, Alexandra Carmen Lancranjan a notat, intr-o postare pe pagina ei de Facebook, principalele concluzii ale deciziei Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) privind reformele din Justitie ale guvernarii PSD-ALDE. In


"In sfarsit a venit si hotararea CJUE!!! Desi unii se straduiesc sa sustina ca nu ar spune Curtea nimic important, pentru orice jurist de buna credinta rationamentul este usor de inteles cu privire la toate aspectele! Si...nu, CJUE nu spune ca vreo "reforma" a fost buna insa spune urmatoarele:

- MCV este obligatoriu, inclusiv rapoartele iar Romania trebuie sa puna in aplicare recomandarile

- nu se pot lua masuri care sunt contrare obligatiilor pe care Romania si le-a asumat in lupta impotriva coruptiei, conform deciziei 2006/928

- numirea politica a conducerii Inspectiei Judiciare este de natura sa incalce independenta justitiei

- pentru a fi compatibila cu dreptul UE infiintatea SIIJ ar fi trebuit sa fie justificata de criterii obiective si verificabile ce tin de buna administrare a justitiei

- pentru a fi compatibila cu dreptul UE functionarea SIIJ ar fi trebuit sa nu poata fi vazuta ca o forma de presiune fata de judecatori si procurori si sa nu interfereze cu obligatiile Romaniei privind lupta impotriva coruptiei

- autoritatile judiciare nationale au obligatia de a nu aplica dispozitiile interne contrare dreptului UE indiferent daca aceste dispozitii interne sunt de natura legislativa sau constitutionala

In ceea ce priveste SIIJ rationamentul este usor de intuit: Romania este obligata sa respecte MCV si sa puna in practica recomandarile, MCV a criticat constant existenta sectiei speciale si a subliniat necesitatea desfiintarii acesteia deci...", a scris aceasta pe pagina ei de Facebook.






Comunicatul integral al CJUE:



Sase cereri de decizie preliminara au fost formulate in fata Curtii de instante romane in cadrul unor litigii intre persoane juridice sau persoane fizice, pe de o parte, si autoritati sau organe precum Inspectia Judiciara, Consiliul Superior al Magistraturii si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte.

Litigiile principale se inscriu in contextul unei reforme de anvergura in domeniul justitiei si al luptei impotriva coruptiei din Romania, reforma care face obiectul unei monitorizari la nivelul Uniunii Europene din anul 2007, in temeiul mecanismului de cooperare si de verificare instituit prin Decizia 2006/9281 cu ocazia aderarii Romaniei la Uniune (denumit in continuare "MCV").

In contextul negocierilor in vederea aderarii sale la Uniune, Romania a adoptat in cursul anului 2004 trei legi, asa-numitele "legi ale justitiei", privind statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara si Consiliul Superior al Magistraturii, in scopul ameliorarii independentei si a eficientei justitiei. In cursul anilor 2017-2019, legilor mentionate le-au fost aduse modificari prin legi si ordonante de urgenta ale guvernului adoptate in temeiul Constitutiei Romaniei. Reclamantii din litigiile principale contesta compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unora dintre aceste modificari legislative. In sustinerea actiunilor formulate, acestia fac referire la anumite avize si rapoarte intocmite de Comisia Europeana privind progresele inregistrate de Romania in temeiul MCV, care, in opinia acestora, critica dispozitiile adoptate de Romania in cursul anilor 2017-2019 din perspectiva cerintelor de eficacitate a luptei impotriva coruptiei si de garantare a independentei puterii judecatoresti.

In acest cadru, instantele de trimitere ridica problema naturii si a efectelor juridice ale MCV, precum si a sferei de aplicare a rapoartelor intocmite de Comisie in temeiul acestuia. Potrivit acestor instante, continutul, natura juridica si intinderea temporala a mecanismului mentionat ar trebui considerate ca fiind circumscrise Tratatului de aderare, iar cerintele formulate in aceste rapoarte ar trebui sa aiba caracter obligatoriu pentru Romania. In aceasta privinta, totusi, instantele respective mentioneaza o jurisprudenta nationala potrivit careia dreptul Uniunii nu ar prevala asupra ordinii constitutionale romane, iar Decizia 2006/928 nu ar putea constitui o norma de referinta in cadrul unui control de constitutionalitate intrucat aceasta decizie a fost adoptata anterior aderarii Romaniei la Uniune, iar problema daca continutul, caracterul si intinderea temporala ale acesteia intra in domeniul de aplicare al Tratatului de aderare nu a facut obiectul niciunei interpretari a Curtii.

Aprecierea Curtii

Intr-o prima etapa, Curtea, intrunita in Marea Camera, constata ca Decizia 2006/928 si rapoartele intocmite de Comisie pe baza acestei decizii constituie acte adoptate de o institutie a Uniunii, care pot fi supuse unei interpretari in temeiul articolului 267 TFUE. In continuare, Curtea statueaza ca decizia mentionata intra, in ceea ce priveste natura sa juridica, continutul sau si efectele sale in timp, in domeniul de aplicare al Tratatului de aderare, intrucat constituie o masura adoptata in temeiul Actului de aderare care este obligatorie pentru Romania de la data aderarii sale la Uniune.

In ceea ce priveste efectele juridice ale Deciziei 2006/928, Curtea constata ca aceasta are caracter obligatoriu in toate elementele sale pentru Romania de la data aderarii sale la Uniune si o obliga sa atinga obiectivele de referinta, de asemenea obligatorii, care figureaza in anexa la aceasta. Obiectivele respective, definite ca urmare a deficientelor constatate de Comisie inainte de aderarea Romaniei la Uniune, urmaresc, printre altele, sa asigure respectarea de catre acest stat membru a valorii statului de drept. Romania are astfel obligatia de a lua masurile adecvate in vederea realizarii obiectivelor mentionate si de a se abtine sa puna in aplicare orice masura care risca sa compromita atingerea acelorasi obiective.

In ceea ce priveste efectele juridice ale rapoartelor intocmite de Comisie in temeiul Deciziei 2006/928, Curtea precizeaza ca acestea formuleaza cerinte in privinta Romaniei si adreseaza "recomandari" statului membru mentionat in vederea atingerii obiectivelor de referinta. In conformitate cu principiul cooperarii loiale, Romania trebuie sa tina seama in mod corespunzator de cerintele si de recomandarile mentionate si trebuie sa se abtina sa adopte sau sa mentina in vigoare in domeniile acoperite de obiectivele de referinta masuri care ar risca sa compromita rezultatul pe care il prevad aceleasi cerinte si recomandari.

Numirile interimare in functiile de conducere ale Inspectiei Judiciare

Intr-o a doua etapa, dupa ce a constatat ca reglementarile care guverneaza organizarea justitiei in Romania intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928, Curtea aminteste ca existenta insasi a unui control jurisdictional efectiv destinat sa asigure respectarea dreptului Uniunii este inerenta valorii statului de drept, care este protejata de Tratatul privind Uniunea Europeana. In continuare, Curtea subliniaza ca orice stat membru trebuie sa se asigure ca organismele care, in calitate de "instanta", fac parte din sistemul sau de cai de atac in domeniile reglementate de dreptul Uniunii indeplinesc cerintele unei protectii jurisdictionale efective. Intrucat se aplica judecatorilor de drept comun care sunt chemati sa statueze cu privire la chestiuni legate de aplicarea sau de interpretarea dreptului Uniunii, reglementarile nationale in discutie trebuie sa indeplineasca astfel cerintele mentionate. In aceasta privinta, prezervarea independentei judecatorilor in discutie este primordiala pentru a-i pune la adapost de interventii sau de presiuni exterioare si pentru a exclude astfel orice influenta directa, precum si formele de influenta indirecta susceptibile sa orienteze deciziile judecatorilor in discutie.

In sfarsit, Curtea arata, in ceea ce priveste normele care guverneaza regimul disciplinar al judecatorilor, ca cerinta de independenta impune prevederea garantiilor necesare pentru a evita ca acest regim sa fie utilizat ca sistem de control politic al continutului deciziilor judiciare. Astfel, o reglementare nationala nu poate da nastere unor indoieli, in perceptia justitiabililor, cu privire la utilizarea prerogativelor unui organ judiciar insarcinat cu efectuarea cercetarilor disciplinare si a actiunilor disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor ca instrument de presiune asupra activitatii acestora sau ca instrument al unui asemenea control.

In lumina acestor consideratii generale, Curtea statueaza ca o reglementare nationala este de natura sa dea nastere unor asemenea indoieli atunci cand are ca efect, fie si cu titlu provizoriu, sa permita guvernului statului membru in cauza sa faca numiri in functiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetarile disciplinare si de a exercita actiunea disciplinara impotriva judecatorilor si a procurorilor cu incalcarea procedurii ordinare de numire prevazute de dreptul national.

Infiintarea unei sectii speciale de urmarire penala care are competenta exclusiva pentru infractiunile savarsite de magistrati

Intr-o a treia etapa si tot in lumina acelorasi consideratii generale, Curtea examineaza compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei reglementari nationale care prevede infiintarea unei sectii specializate in cadrul Ministerului Public care are competenta exclusiva de anchetare a infractiunilor savarsite de judecatori si de procurori. Curtea precizeaza ca, pentru a fi compatibila cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si, pe de alta parte, sa garanteze ca aceasta sectie nu poate fi utilizata ca instrument de control politic al activitatii judecatorilor si a procurorilor mentionati si isi exercita competenta cu respectarea cerintelor prevazute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumita in continuare "carta"). In lipsa indeplinirii acestor cerinte, reglementarea mentionata ar putea fi perceputa ca urmarind instituirea unui instrument de presiune si de intimidare a judecatorilor, ceea ce ar aduce atingere increderii justitiabililor in justitie. Curtea adauga ca reglementarea nationala in discutie nu poate avea ca efect nerespectarea obligatiilor specifice care ii revin Romaniei in temeiul Deciziei 2006/928 in domeniul luptei impotriva coruptiei.

Revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca reforma care a condus in Romania la infiintarea unei sectii specializate in cadrul Ministerului Public, insarcinate cu anchetarea judecatorilor si a procurorilor, precum si normele privind numirea procurorilor incadrati in aceasta sectie nu sunt de natura sa faca sectia mentionata permeabila la influente exterioare. In ceea ce priveste carta, revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca reglementarea nationala in discutie nu impiedica examinarea intr-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecatorii si la procurorii vizati.

Raspunderea patrimoniala a statului si raspunderea personala a judecatorilor pentru erori judiciare

Intr-o a patra etapa, Curtea statueaza ca o reglementare nationala care guverneaza raspunderea patrimoniala a statului si raspunderea personala a judecatorilor pentru prejudiciile cauzate printr-o eroare judiciara nu poate fi compatibila cu dreptul Uniunii decat in cazul in care angajarea, in cadrul unei actiuni in regres, a raspunderii personale a unui judecator pentru o astfel de eroare judiciara este limitata la cazuri exceptionale si este incadrata de criterii obiective si verificabile, referitoare la imperative legate de buna administrare a justitiei, precum si de garantii care urmaresc evitarea oricarui risc de presiuni externe asupra continutului hotararilor judecatoresti. In acest scop, sunt esentiale norme clare si precise care sa defineasca comportamentele susceptibile sa angajeze raspunderea personala a judecatorilor pentru a se garanta independenta inerenta misiunii lor si pentru a se evita ca acestia sa fie expusi riscului ca raspunderea lor personala sa poata fi angajata exclusiv ca urmare a deciziei lor. Faptul ca o hotarare contine o eroare judiciara nu poate, in sine, sa fie suficient pentru angajarea raspunderii personale a judecatorului vizat.

In ceea ce priveste modalitatile aferente angajarii raspunderii personale a judecatorilor, reglementarea nationala trebuie sa prevada in mod clar si precis garantiile necesare care sa asigure ca nici ancheta pentru verificarea existentei conditiilor si a imprejurarilor care pot angaja aceasta raspundere, nici actiunea in regres nu sunt de natura sa se transforme in instrumente de presiune asupra activitatii jurisdictionale. Pentru a se evita ca astfel de modalitati sa poata avea un efect disuasiv asupra judecatorilor in exercitarea misiunii lor de a judeca in deplina independenta, autoritatile competente sa initieze si sa desfasoare aceasta ancheta, precum si sa exercite actiunea mentionata trebuie sa fie ele insele autoritati care actioneaza in mod obiectiv si impartial, iar conditiile de fond si modalitatile procedurale trebuie sa fie de asemenea natura incat sa nu dea nastere unor indoieli legitime cu privire la impartialitatea acestor autoritati. De asemenea, trebuie ca drepturile consacrate de carta, in special dreptul la aparare al judecatorului, sa fie pe deplin respectate si ca organul competent sa se pronunte cu privire la raspunderea personala a judecatorului sa fie o instanta. In special, constatarea existentei unei erori judiciare nu se poate impune in cadrul actiunii in regres exercitate de stat impotriva judecatorului vizat, fara ca aceasta din urma sa fi fost ascultat in cadrul procedurii anterioare avand ca obiect angajarea raspunderii patrimoniale a statului.

Principiul suprematiei dreptului Uniunii

Intr-o a cincea etapa, Curtea statueaza ca principiul suprematiei dreptului Uniunii se opune unei reglementari nationale de rang constitutional care priveaza o instanta inferioara de dreptul de a lasa neaplicata din oficiu o dispozitie nationala care intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si care este contrara dreptului Uniunii. Curtea aminteste ca, potrivit unei jurisprudente consacrate, efectele asociate principiului suprematiei dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fara ca dispozitiile interne aferente repartizarii competentelor judiciare, inclusiv de ordin constitutional, sa poata impiedica acest lucru. Amintind de asemenea ca instantele nationale sunt obligate, in masura posibilului, sa dea dreptului intern o interpretare conforma cu cerintele dreptului Uniunii sau sa lase neaplicata din oficiu orice dispozitie contrara a legislatiei nationale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretari conforme, Curtea constata ca, in cazul unei incalcari dovedite a Tratatului UE sau a Deciziei 2006/928, principiul suprematiei dreptului Uniunii impune instantei de trimitere sa lase neaplicate dispozitiile in cauza, indiferent daca acestea sunt de origine legislativa sau constitutionala.
Urmareste Ziare.com pe Facebook   si  pe Instagram   Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre
Sursa: Ziare.com

Articol citit de4687 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Comentarii
BaronulRed
rank 5
N-ai cum ...­čĄú­čśé­čśâ­čśä­čśů !!!
Dac─â ╚Öi Veve se pricepe la justi╚Ťie, intreba╚Ťi cate rechizitorii a f─âcut aceast─â individa!
miticaionica
rank 5
Hotul striga Hotiiiiii Europenii au spus Pas
si tot europenii au spus ce este treaba interna a justitiei Romane cu sau fara sectie speciala , si CCR din Romania a spus deja de 2 ori ca e OK cu sectia speciala .... si pentru Procurori si judecatori care actioneaza politic sau la santaj le trebuie o opreliste ca Procurorii nu sunt dumnezeii pe pamant ..... asa ca mucles ,joc de glezna si traiasca sectia speciala inca 50 ani
medgidnicolai
rank 5
alexandra lancrajan zisa "veverita"
cea care a incasat de la soros pe o brosusa 13.000 euro si i-a declarat. cea care, impreuna cu pora si tradatoarea monica macovei 9 artizana MCV. isi fac piata pe la paris. si in sfarsit cea care face parte dintr-un ong cu trei membri, din provincie, neinregistrat in registrul asociatiilor si fundatiilor la nivel national. ong sponsorizat din afara de cei interesati. invata sda citesti cucoana decizia cjue, care v-a dat cu flit.
BaronulRed
rank 5
Ce nu ne spune Propaganda:
Decizia de azi a CJUE nu spune un singur lucru...NU spune c─â Sectia de investigare a infractiunilor de justitie ar inc─âlca dreptul european, asa cum sperau fanii "c─âtuselor pentru magistrati".
Decizia de azi a CJUE spune un lucru: sectia poate functiona in conditiile in care i se asigura toate garantiile de independent─â fat─â de politic.
Ceea ce se intampl─â.
Decizia de azi a CJUE spune un lucru: magistratii trebuie s─â r─âspund─â, dar cu respectarea tuturor garantiilor ca aceast─â r─âspundere este corect reglementat─â, lipsit─â de influente politice si arbitrariu.
Statele trebuie s─â se abtin─â s─â adopte dispozitii care s─â nu asigure independenta justitiei, iar azi am aflat c─â DNA tocmai a inc─âlcat independenta justitiei, asa cum reiese din ultimul raport al Inspectiei Judiciare.
giorgica.soros
rank 5
CeVaPlaceSaFacetiPeProstii
Sectia Speciala este profund politizata. Este practic o subsidiara a PSD.
https://ziare.com/sebastian-ghita/psd/dosarele-cu-iz-politic-ale-sectiei-speciale-1661533
gheu
rank 5
A fost creata
Doar sa scape hotii din PSD si pe Dragnea de la parnae. Cu unii a reusit cu Dragnea nu.
gheu
rank 5
Yo cred ca
Trebe musai eliminata.
z123456
rank 5
baroane, ai dreptate
aceasta procuroare nu are nici pe departe pregatirea juridica a parlamentarilor cu facultati prin corespondenta ai psd (in frunte cu ciordache acum mare sef al Consiliului Legislativ) care au ciopartit legile juridice spre protectia infractorilor.
Desigur ca singurele somitati in justitia romana sunt cei care protejeaza hotii: a.florea, savonea, dorneanu, weber, netejoru, etc,etc.....
Comentariu inadecvat
MacGigi
rank 5
Pai, ... ce mai astepti Stelica?!?!
Astepti unda verde de la turnul de control bicefal usrminus?
Tureaza motoarele, baga MARE !!!! Cu cat ai mai multa viteza cu ata vei decola mai usor!
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor