Proiectul Constitutiei nu are coerenta. Sistemul poate deveni mai opresiv Interviu cu un profesor de drept constitutional

Vineri, 07 Februarie 2014, ora 11:05
4527 citiri
Proiectul Constitutiei nu are coerenta. Sistemul poate deveni mai opresiv Interviu cu un profesor de drept constitutional

Proiectul de revizuire a Constitutiei nu are coerenta necesara pentru a rezolva problemele din practica politica a ultimilor ani, iar prin eliminarea posibilelor contradictii intre "palate", sistemul nu va deveni mai functional, ci mai opresiv, afirma prof. univ. dr. Dan Claudiu Danisor, rectorul Universitatii din Craiova.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, profesorul de drept constitutional Dan Claudiu Danisor isi exprima ingrijorarea pentru graba cu care are loc procesul de revizuire a Constitutiei: "legile trebuie sa fie rare si bune, nu rapide si sumare. Cand este vorba de Constitutie, instabilitatea normativa este letala pentru democratie".

Profesorul Dan Danisor a explicat de ce considera ca referendumul din 2009 nu este obligatoriu pentru Parlament, de ce apreciaza ca bicameralismul ramane solutia cea mai buna pentru Romania, dar si ce modificari trebuie aduse actualului sistem care "nu este functional, pentru ca cele doua Camere sunt alese la fel, in acelasi moment si prin reprezentarea acelorasi interese".

Totdata, profesorul Dan Danisor a aratat ca nu ar trebui sa existe posibilitatea modificarii Codului de Procedura Penala printr-o Ordonanta de Urgenta.

Comisia de revizuire a Constitutiei a introdus in proiectul de revizuire cateva prevederi de procedura penala, referitoare la interceptarile telefonice sau momentul in care poate fi dispusa arestarea preventiva. Sunt reglementari care isi au locul in Constitutie?

Constitutia nu reglementeaza aspecte ale procedurii penale. Dar trebuie sa reglementeze unele limite impuse legiuitorului cand va reglementa in materie penala sau procedural-penala. Avand in vedere ca aceste reglementari afecteaza cel mai direct si consistent libertatea persoanei, ele trebuie sa fie incadrate constitutional.

Deci, in masura in care reglementarile vizeaza limitarea puterii legiuitorului de a afecta libertatea prin intermediul unor norme sau proceduri represive, ele sunt de natura constitutionala. Este cazul limitelor impuse in materia arestarii preventive de actualul art. 23 sau de punctul 15 al Proiectului de revizuire. Detalierea limitelor in care statul poate afecta secretul corespondentei sau comunicarilor intre persoane este de asemenea, in principiu, de natura constitutionala.

Pe fond, considerati ca sunt prevederi corecte, justificate?

In principiu, masurile de protectie a secretului comunicatiilor sunt justificate. Tehnica normativa nu este, poate, cea mai fericita, caci dispozitiile sunt foarte stufos redactate, dar spiritul lor este liberal. Unele detalieri pot da nastere la interpretari.

De exemplu, se dispune ca daca masura de interventie in sfera libertatii de comunicare luata de procuror este infirmata de catre instanta, aceasta va dispune "daca este cazul" distrugerea probelor obtinute etc. Or, "daca este cazul" este o formulare mult prea vaga pentru a garanta faptul ca probele obtinute ilegal nu vor fi folosite contra persoanei.

Exista o discutie deocamdata netransata in privinta obligativitatii introducerii in viitoarea Constitutie a rezultatelor referendumului din 2009, privind reducerea numarului de parlamentari si Parlamentul unicameral. Considerati ca viitoarea Constitutie trebuie sa tine in mod obligatoriu cont de ele sau nu?

Referendumul desfasurat in baza art. 90 din Constitutie nu este obligatoriu pentru Parlament. El reprezinta un indiciu important cu privire la vointa corpului electoral dintr-un anumit moment, dar nu creeaza nici obligatia de reglementare a problemei de interes national supusa referendumului, nici reglementarea ei in sensul opiniei majoritatii electoratului.

Cand problemele supuse referendumului sunt unele tehnice, trebuie tinut cont de faptul ca electoratul nu intelege intotdeauna toate consecintele modificarii sistemului normativ si de aceea poate decide sentimental.

Problema supusa referendumului in 2009 este una care priveste revizuirea Constitutiei, fiind una tehnica, deoarece structura unicamerala sau bicamerala a Parlamentului nu este, cum a perceput-o preponderent electoratul, una bugetara, ci una care implica o separatie a puterilor in interiorul legislativului, pentru ca o Camera sa limiteze impulsurile normative potential excesive ale celeilalte.

In traditia noastra, aceasta Camera era numita "corp ponderator". Votul electoratului nu a privit in 2009 problema de fond a structurii Parlamentului, greu de explicat nespecialistilor, fiind influentat de campania de minimizare a rolului parlamentarilor si de inducere a ideii ca Parlamentul este costisitor. Ceea ce nu s-a inteles este ca Parlamentul este esential pentru democratie, ca nu exista democratie fara Parlament.

Ar fi mai potrivita solutia unicameralismului pentru Romania?

Personal, consider ca bicamerismul tine de traditia noastra democratica. Parlamentul a fost unicameral in Romania doar in timpul regimului comunist. Principial, bicamerismul reprezinta un sistem care limiteaza puterile Parlamentului printr-o separatie interna a puterilor. Pentru ca el sa functioneze, trebuie insa ca cea de a doua Camera sa fie formata pe criterii diferite de prima.

Noi am cunoscut sistemul inainte de razboi. Comisia de redactare a proiectului de Constitutie din 1991 a propus acelasi lucru: Senatul sa reprezinte comunitatile locale si sa fie ales prin vot indirect. Sistemul este practicat in Franta.

Bicamerismul actual din Romania nu este functional, pentru ca cele doua Camere sunt alese la fel, in acelasi moment si prin reprezentarea acelorasi interese. Dar acest lucru nu inseamna ca un Parlament unicameral ar fi mai potrivit pentru Romania. Ar trebui functionalizat bicamerismul prin diferentierea Camerelor si prin impartirea rationala a atributiilor.

Proiectul de Constitutie restrange atributiile presedintelui, fiind exprimate chiar opinii potrivit carora presedintele ar urma sa fie exclus din puterea executiva si ne-am indrepta spre un regim politic parlamentar. Cum vedeti aceasta noua viziune asupra impartirii puterilor in stat?

Eu nu cred ca Proiectul de Constitutie, care de altfel nu este definitivat, restrange atat de dramatic atributiile presedintelui Romaniei. Mai degraba incearca sa limiteze unele practici de interpretare extensiva a acestora. Nici in varianta actuala a Constitutiei, presedintele Romaniei nu este propriu-zis un organ executiv, caci el are rolul de a arbitra intre puteri. Or, arbitrul nu poate face parte din una dintre echipe.

Dupa parerea mea, Proiectul nu are coerenta necesara rezolvarii problemelor ridicate de practica politica din ultima vreme, cu toate ca unele propuneri sunt bune. Cred ca a lipsit o fundamentare filosofica necontradictorie a proiectului. Nu sunt de vina cei care au participat la redactarea lui, ci lipsa unei filosofii alternative, in conditiile in care liberalismul individualist a fost puternic zdruncinat de criza economica mondiala.

Graba cu care se incearca revizuirea face parte din tendinta generala care acrediteaza ideea ca legile trebuie adoptate repede, ca cine nu reuseste sa modifice sistemul juridic rapid nu este eficient din punct de vedere politic. Eu cred ca legile trebuie sa fie rare si bune, nu rapide si sumare. Cand este vorba de Constitutie, instabilitatea normativa este letala pentru democratie.

Proiectul de revizuire, ca si referendumul din 2009, porneste de la ideea ca sistemul nu este functional pentru ca Parlamentul se opune presedintelui, pentru ca acesta poate controla sub anumite aspecte Guvernul etc, ca, deci, controalele si limitarile reciproce sunt disfunctionalitati, pentru ca fac reglementarea sau exercitiul puterii prea lente.

Or, aceste limitari si controale reciproce sunt esenta insasi a democratiei, pentru ca ele transpun in practica ceea ce afirma Montesquieu: cine are puterea tinde sa abuzeze de ea; asa ca prin amenajarea lucrurilor puterea trebuie sa opreasca puterea. Sistemul nu va fi mai functional daca se elimina din el contradictiile posibile intre organe (sau 'palate' cum le place unora sa spuna), ci va deveni mai opresiv.

Guvernul a modificat Codul de Procedura Penala prin OUG. Este constitutional ca printr-o OUG sa se intervina asupra unei legi precum codul?

Curtea Constitutionala a decis ca este constitutionala modificarea codurilor prin ordonanta de urgenta. Parerea mea este ca nu ar trebui sa existe aceasta posibilitate. Cred ca modificarea Codului de Procedura Penala poate comporta aspecte de restrangere a exercitiului unor drepturi ori libertati, iar in baza art. 53 din Constitutie aceasta nu poate fi facuta decat prin lege.

Eu interpretez in sens strict termenul "lege", in timp ce Curtea Constitutionala l-a interpretat in sens larg, considerand ca actele de natura legislativa adoptate de Guvern, ordonantele, pot opera restrangerea in mod constitutional.

Citeste si:
Ciprian Ciucu, revoltat de greva de la STB. „Este ilegală, imorală şi penală. Cer PSD să se delimiteze de liderul sindical Petrariu, să îl excludă din partid”
Ciprian Ciucu, revoltat de greva de la STB. „Este ilegală, imorală şi penală. Cer PSD să se delimiteze de liderul sindical Petrariu, să îl excludă din partid”
Preşedintele PNL Bucureşti, primarul Sectorului 6 Ciprian Ciucu, a spun sâmbătă, 22 ianuarie,despre greva de la STB că este „ilegală, imorală şi penală”. Esilul susține că acest...
Caznele meritocrației! Noul secretar de stat din Ministerul Digitalizării e specialist în cazane de abur
Caznele meritocrației! Noul secretar de stat din Ministerul Digitalizării e specialist în cazane de abur
Tudor Prisecaru a fost numit vineri în funcția de secretar de stat în ministerul Cercetării și Digitalizării, printr-o decizie a premierului Nicolae Ciucă. Potrivit CV-ului, Prisecaru este...