Sa ne pregatim de amnistie si gratiere: Uitare, iertare, amandoua sau niciuna?

Duminica, 22 Iulie 2018, ora 19:39
21017 citiri
Sa ne pregatim de amnistie si gratiere: Uitare, iertare, amandoua sau niciuna?

Sesiunea extraordinara a Parlamentului s-a incheiat fara ca guvernul sa adopte temuta ordonanta de urgenta privind gratierea si amnistia colectiva, insa nu este exclus ca subiectul sa fie repus pe tapet. Dimpotriva, sunt toate semnele ca el va reveni cat de curand in atentia publica.

De exemplu, Florin Iordache a anuntat vineri ca la sfarsitul lunii august va fi convocata o noua sesiune extraordinara a Parlamentului, sub pretextul implementarii unei directive europene. Anuntul a fost facut in contextul in care Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, le-a cerut tuturor magistratilor din instanta suprema ca pana la 1 septembrie, sa motiveze toate sentintele judecatoresti,, masura putand sa grabeasca judecarea apelului in dosarul in care Liviu Dragnea contesta condamnarea la 3 ani si 6 luni de inchisoare.

In conditiile in care modificarile la Codurile Penale mai stau vreo cateva luni pe la Curtea Constitutionala si sunt aspru criticate de Comisia de la Venetia, este foarte posibil ca Liviu Dragnea si sustinatorii amnistiei si gratierii colective sa ia taurul de coarne si sa isi impuna vointa politica prin intermediul Guvernului.

Prin urmare, sa ne pregatim.

Care sunt diferentele?

Intre cele doua masuri de clementa sunt diferente majore. Astfel, in cazul unei amnistii, beneficiarilor li se inchid dosarele si condamnarile li se sterg din cazier, cu alte cuvinte ei sunt scutiti de raspundere penala. In schimb, beneficiarul unei gratieri este iertat de pedeapsa, nu o mai executa, dosarul se inchide, insa fapta continua sa apara in cazier.

In plus, "exista o diferenta colosala: cand esti amnistiat nu mai ai probleme cu recidiva, cand esti gratiat pedeapsa ti se ia in calcul la recidiva", a subliniat avocatul Cristian Ene, miercuri seara, la Realitatea TV.

Mai exact, conform portalului "Legea de la A la Z", gratierea este o "masura de clementa a puterii de stat, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara".

Gratierea poate fi individuala sau colectiva, ea neavand "efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispune astfel prin actul de gratiere".

"Daca nu este respectata conditia, gratierea se revoca, cel in cauza urmand sa execute integral pedeapsa anterior gratiata. Gratierea se acorda, prin decret, de catre Presedintele Romaniei", mai precizeaza sursa citata.

In schimb, amnistia este "un act de clementa, acordat prin lege organica, in temeiul unor considerente social politice si de politica penala, prin care se inlatura raspunderea penala, executarea pedepsei si alte consecinte ale condamnarii, pentru infractiuni comise pana la data aparitiei legii de aministie".

Amnistia poate fi:

  • generala - pentru orice tip de infractiune
  • speciala - numai pentru anumite infractiuni
  • neconditionata - nu se prevede nici o conditie pentru a obtine beneficiul ei
  • conditionata - este acordata numai sub rezerva indeplinirii uneia sau mai multor conditii

Nu trebuie sa uitam ca o alta formula prin care persoanele condamnate sau care au procese pe rol pot scapa de pedeapsa este dezincriminarea faptelor prin modificarea Codurilor Penale (lucru de care s-a ocupat intens Parlamentul in ultimele luni).

Gratieri dupa 1989

In ultimii 29 de ani, dupa caderea regimului comunist, s-au dat amnistii si gratieri colective de trei ori, niciodata insa prin ordonanta de urgenta.

Prima data a fost imediat dupa Revolutie, in ianuarie 1990, cand presedintele Ion Iliescu a semnat Decretul-lege nr. 23/1990 privind gratierea unor pedepse, care a anulat condamnarile la inchisoare date in timpul regimului comunist, cu anumite conditii totusi.

A urmat anul 1997, cand guvernul Ciorbea a initiat un proiect de lege privind gratierea unor pedepse, proiect care a fost adoptat de Parlament si promulgat de presedintele Emil Constantinescu.

Vezi ce conditii de gratiere prevedea Legea 137/1997.

Al treilea pas a fost facut in 2002, cand tot la propunerea guvernului, condus la acea data de Adrian Nastase, Parlamentul a adoptat Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni. Decretul de promulgare a legii a fost semnat de presedintele Ion Iliescu si, conform unor relatari din presa vremii, atunci ar fi beneficiat de gratiere circa 1.000 de persoane.

In general, masurile de clementa s-au dat pentru pedepse mai mici de 5 ani, fiind excluse faptele de coruptie sau cele comise cu violenta. In plus, ultima lege de gratiere nu era aplicata si recidivistilor.

In afara acestor acte de clementa colective, fostii presedinti ai Romaniei au mai semnat gratieri individuale.

O gratiere asteapta sa fie data in Parlament

In acest moment se afla in Parlament un proiect de lege pentru gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate, depus imediat dupa episodul OUG 13 din iarna anului 2017. Proiectul a fost initiat tot de guvern, de data aceasta in mandatul lui Sorin Grindeanu, si a trecut tacit de Senat in luna mai 2017, fiind lasat in asteptare la Camera Deputatilor. In expunerea de motive sunt invocate, printre altele, conditiile proaste din penitenciare, insa un sindicat din domeniu a avertizat ca, potrivit statisticilor, 70% dintre potentialii beneficiari ai Legii gratierii se vor intoarce in inchisoare in primul an de la eliberare.

Varianta in care proiectul a trecut de Senat si a ajuns la Camera Deputatilor prevede la articolul 1 ca "se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoare de pana la 5 ani inclusiv aplicate de instanta de judecata", gratierea fiind conditionata de achitarea prejudiciului.

Nici acest proiect nu se aplica recidivistilor si nici celor care au savarsit infractiuni cu violenta sau unele fapte de coruptie, printre care si abuzul in serviciu, care, intre timp, a fost redefinit de Parlament.

Potrivit unei simulari facute de Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) si transmisa Comisiei juridice a Senatului, de respectiva lege a gratierii urmau sa beneficieze 1.032 persoane condamnate la inchisoare cu executare. 453 de persoane urmau sa fie eliberate in 48 de ore, iar alti 589 de condamnati sa beneficieze de o reducere cu trei ani a pedepsei, conform ANP.

Gratiere prin ordonanta de urgenta, o premiera greu de justificat

In ultima perioada s-a discutat intens in spatiul public despre posibilitatea ca de data aceasta, amnistia si gratierea colectiva sa se dea prin ordonanta de urgenta, ceea ce ar fi foarte greu de justificat public sau de sustinut moral si din punct de vedere constitutional, mai ales ca un proiect de lege pe aceasta tema zace in Parlament de mai bine de un an.

Astfel, legea fundamentala prevede explicit la art. 73 ca "amnistia si gratierea se reglementeaza prin lege organica, de Parlament", forul legislativ suprem, iar art.15 din Legea 546/2002 prevede ca "In cazul initierii legii de gratiere de catre Guvern, sarcina elaborarii proiectului de lege revine Ministerului Justitiei".

Intrebat zilele trecute despre o posibila OUG pe subiect, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a raspuns: "Nu avem asa ceva in Ministerul de Justitie, nici in dezbatere, nici in avizare".

Tot Constitutia spune ca orice ordonanta de urgenta trebuie motivata si este greu de crezut ca bucuria sarbatoririi Centenarului, invocata ca motiv de Darius Valcov (condamnat in prima instanta la 8 ani de inchisoare cu executare si cu alte dosare pe rol) ar putea tine loc de argumente valide.

Pe de alta parte, judecatorul Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a subliniat ca pentru o asemenea decizie ar trebui sa existe un studiu amplu de impact, studiu care nu exista la ora actuala.

"Imi aduc aminte ca un eminent profesor din facultate imi spunea ca amnistia inseamna uitare, iar gratierea iertare. Si tot acel profesor sustinea faptul ca interventia unui act normativ prin care se acorda amnistia si gratierea presupune un context de concordie sociala, morala, politica.

Mai spunea acel profesor faptul ca o amnistie si gratiere nu se pot acorda decat in urma unui studiu amplu cu privire la efectele pe care astfel de masuri le vor avea nu numai asupra societatii, ci si asupra fenomenului infractional in general", a declarat presedintele Inaltei Curti intr-un interviu acordat postului Realitatea TV.

Pe de alta parte, insa, este usor de dedus de ce ar putea recurge actuala majoritate guvernamentala la instrumentul numit ordonanta de urgenta. O lege trebuie sa fie dezbatuta si votata in ambele camere parlamentare, putand apoi fi contestata la Curtea Constitutionala si de partidele de opozitie, si de presedinte, asa ca poate sa treaca foarte mult timp pana la intrarea ei in vigoare.

De asemenea, pentru o lege e nevoie de consens in majoritatea parlamentara, or pana acum ALDE s-a aratat evaziv, iar UDMR s-a impotrivit ferm.

In schimb, o ordonanta de urgenta ar intra in vigoare si ar produce efecte imediat ce este inregistrata la Parlament (care trebuie sa fie in activitate) si publicata in Monitorul Oficial, presedintele Romaniei fiind exclus din joc.

Chiar daca legea de adoptare a ordonantei de urgenta ar fi respinsa ulterior de Parlament sau declarata neconstitutionala, efectele produse nu ar fi reversibile, un exemplu in acest sens fiind acela al Ordonantei primarilor traseisti.

De ce nu a adoptat pana acum Camera Deputatilor, condusa chiar de Liviu Dragnea, legea gratierii? Greu de spus, cata vreme alianta PSD-ALDE a avut tot timpul o majoritate destul de confortabila, bucurandu-se constant si de sprijinul UDMR si al minoritatilor.

Iar de acum inainte ar fi si mai greu, pentru ca urmeaza un an electoral, iar o asemenea decizie ar putea avea costuri politice majore. Sa nu uitam ca, iarna trecuta, sute de mii de romani au iesit in strada impotriva initiativei asumate atunci de PSD prin fostul ministru al Justitiei Florin Iordache.

Ordonanta de urgenta ar fi o solutie de forta, rapida si cu putine "victime electorale colaterale". Un rol cheie l-ar avea insa ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care nu e membru PSD.

Citeste si:
Cum l-a resuscitat PSD pe ministrul-clovn din epoca Dragnea. Petre Daea a fost vajnic membru al PCR timp de două decenii
Cum l-a resuscitat PSD pe ministrul-clovn din epoca Dragnea. Petre Daea a fost vajnic membru al PCR timp de două decenii
Petre Daea a fost votat miercuri, 6 iulie, de către membrii PSD pentru portofoliul de ministru al Agriculturii după ce Adrian Chesnoiu a demisionat din funcție ca urmare a unei anchete DNA. Daea...
Liberalii îl izolează tot mai mult pe Nicușor Dan. Condiția nenegociabilă care-i este sugerată pentru a fi candidatul PNL în 2024 SURSE
Liberalii îl izolează tot mai mult pe Nicușor Dan. Condiția nenegociabilă care-i este sugerată pentru a fi candidatul PNL în 2024 SURSE
Liberalii sunt din ce în ce mai nemulțumiți de relația cu primarul Bucureștiului Nicușor Dan. Surse politice susțin, pe de altă parte, că ar există o criză de leadership la nivelul...