Ungherele intunecate ale diviziei speciale de teroare a lui Tudorel Toader

Se duce o batalie pe viata si pe moarte pentru ca ministrul Justitiei sa pastreze controlul total asupra Inspectiei judiciare (IJ), institutie devenita bratul sau armat, si implicit al actualei puteri, impotriva magistratilor critici sau incomozi.

Mandatele sefilor actuali ai Inspectiei, Lucian Netejoru si Gheorghe Stan, expira pe 1 septembrie si Tudorel Toader vrea sa fie sigur ca dl Netejoru va ramane in functia actuala cu orice pret, inclusiv cel al unor minciuni si ilegalitati.

IJ este singura institutie abilitata sa ancheteze abaterile disciplinare ale magistratilor, rolul sau fiind oarecum similar cu al Parchetului. Ancheta disciplinara incepe ca urmare a unei sesizari pe care o poate face oricine sau prin autosesizarea IJ.

Cand considera ca a gasit o abatere, care poate tine de aplicarea legii sau de o conduita publica a magistratului, IJ exercita actiunea disciplinara, ceea ce echivaleaza cu o trimitere in judecata disciplinara a magistratului in fata sectiei corespunzatoare, pentru judecatori sau procurori, a CSM care ia decizia de sanctionare a magistratului sau de respingere a actiunii. Iar decizia CSM poate fi atacata in instanta, care ia decizia finala.

In mod normal, atunci cand expira mandatul sefilor IJ, trebuie organizat un concurs pentru ocuparea functiilor. Doar ca de aceasta data nu se poate, pentru ca nu mai exista un Regulament al IJ in vigoare dupa ce acesta a fost suspendat de Curtea de Apel Bucuresti pentru ca din comisia de concurs urmau sa faca parte nu numai judecatori, ci si procurori desemnati de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul General si Institutul National al Magistraturii.

Decizia a fost luata in apel, dupa ce instanta de fond respinsese cererea de suspendare, de catre judecatorul Victor Hortolomei, acelasi care a anulat si hotararea CSM prin care Consiliul a incetat detasarea procuroarei Oana Schmidt Haineala in functia de secretar de stat in Ministerul Justitiei (in mandatul lui Florin Iordache) cu obligarea CSM la plata unor daune morale.

Tot judecatorul Victor Hortolomei a anulat si Hotararea CSM de anul trecut prin care s-a modificat acelasi regulament in sensul ca inspectorii judiciari sefi sa fie desemnati direct de plen. Hotararea nu este redactata nici astazi, desi a trecut mai bine de un an si jumatate de la pronuntarea ei.

In aceste conditii, CSM era pregatit ca saptamana viitoare sa ia in discutie delegarea in functie a dlui Lucian Netejoru. Dreptul CSM de a lua aceata decizie fusese stabilit in iulie de Comisia 1 pentru legislatie si cooperare interinstitutionala care si-a insusit punctul de vedere in acest sens al Directiei legislatie, documentare si contencios.

Doar ca votul in CSM nu e la fel de sigur ca o ordonanta de urgenta si Tudorel Toader nu vrea sa riste. Asa ca a initiat ordonata care sa prelungeasca automat mandatul lui Lucian Netejoru pana la organizarea concursului. Proiectul este aprig contestat de Forumul Judecatorilor care il considera nelegal si neconstitutional.

Lucian Netejoru, venit la IJ de la Tribunalul Giurgiu pe vremea cand presedinte CSM era dna Oana Haineala de care a ramas foarte apropiat, este un personaj extrem de controversat si vulnerabil.

Inspectorul sef al IJ are cel putin doua "apasari" majore pe CV:

1.Dl Netejoru este acuzat, cu documente, ca ar fi fost mason, dar a omis sa precizeze aceasta apartenenta in declaratia de interese, asa cum ar fi fost legal.

Chestiunea a devenit obiectul unui dosar penal pentru fals in declaratii, la sesizarea judecatoarei Camelia Bogdan, iar apartenenta dlui Netejoru la Masonerie a fost confirmata de insasi Marea Loja Nationala printr-o adresa trimisa DNA si mentionata in ordonanta de clasare, solutie decisa pe motiv ca fapta s-a prescris.

Din motive lesne de inteles, Lucian Netejoru ar fi dorit o clasare pe motiv ca fapta nu exista, ceea ce a si solicitat Curtii de Apel Bucuresti, care insa i-a refuzat cererea. Ce inseamna asta? Inseamna ca fapta exista, insa inspectorul sef al IJ nu poate fi tras la raspundere penala pentru fals in declaratii pentru ca fapta e prescrisa.

Teoretic, dl Netejoru ar putea sa fie insa anchetat sub aspectul bunei reputatii. Si indiferent ce decide IJ, solutia poate fi contestata. Dar nimeni nu a facut inca sesizarea.

2. In iulie anul trecut, cu o mare intarziere a fost depus la CSM un raport de audit al managementului Inspectiei judiciare pe 2016 realizat de compania Deloitte Touche Tohmatsu Limited. Un audit extern asadar, realizat de compania aleasa de conducerea IJ.

Chiar si asa, documentul este devastator pentru dnii Netejoru si Stan, scotand la iveala nereguli foarte importante. Una dintre cele mai grave este ca la IJ nu exista un sistem informatizat de repartizare aleatorie a sesizarilor.

Acest raport de audit ar fi trebuit discutat de CSM in septembrie anul trecut si s-ar fi soldat, in mod normal, cu demiterea conducerii IJ. Asta daca 6 judecatoare, intre care presedintele ICCJ Cristina Tarcea, nu ar fi boicotat sedinta pe motiv ca din iulie pana in septembrie condcerea IJ nu ar fi avut timp sa-si pregateasca apararea.

Ironia sortii face ca dna Tarcea sa fie acum verificata de Inspectia judiciara, fapt fara precedent in privinta unui presedinte al ICCJ, pentru declaratii facute intr-un interviu la adresa lui Tudorel Toader.

Raportul de audit pe 2016 a ramas nediscutat pana in ziua de astazi, desi cel pe 2017 a fost discutat si adoptat. Forumul judecatorilor a cerut, de altfel, precizari in aceasta privinta de la CSM.

Interesant de vazut ar fi intr-o analiza a activitatii IJ cum se face ca indicele de "achitari" in actiunile exercitate de IJ trece de 50%, dupa cum arata surse judiciare, adica un procent urias comparativ cu cele ale parchetelor pe care Inspectia judiciara le ancheteaza fara mila. Asta inseamna ca mai multe actiuni disciplinare exercitate de IJ impotriva judecatorilor si procurorilor au fost respinse in mod definitiv decat au fost admise.

De ce este atat de valoroasa Inspectia judiciara pentru Tudorel Toader?

In ultima vreme, mai toti magistratii care au avut opinii contrare ministrului au ajuns anchetati de IJ. Ultimele doua exemple sunt judecatorul Cristian Danilet si procurorul militar Parlog implicat in ancheta 10 august (pentru o opinie formulata in presa in luna ianuarie), dupa ce aceeasi soarta au avut-o si procuroarea din cazul TelDrum, Alexandra Lancanjan, judecatorul CSM Bogdan Mateescu, ca sa nu mai vorbim despre valul de actiuni disciplinare impotriva Laurei Codruta Kovesi.

Scandalul din Inspectia Judiciara din timpul controlului de Fond de la DNA este binecunoscut, la fel ca dezvaluirile facute atunci de sefa echipei de control, inspectoarea Elena Radescu despre presiunile exercitate de Lucian Netejoru.

Inspectia judiciara a declansat controale la comanda, cu teme cel putin stranii, cum au fost verificarea tuturor dosarelor de coruptie inregistrate la instante sau controale de fond la parchete care au luat pozitii neplacute pentru ministru.

In schimb, magistrati precum Adina Lupea, care aplauda public mitingul PSD, sarmul lui Liviu Dragnea si conduita jandarmilor in 10 august sunt dincolo de radarul IJ. La fel Gabriela Baltag sau Evelina Oprina, cu ale lor declaratii incendiare la adresa CSM si a sistemului judiciar.

In plus, Inspectia judiciara si-a facut un obicei din a lansa pe piata informatii incomplete, susceptibile de a genera manipulari masive, asa cum recent au fost lansate cifre privind magistratii cu dosar la DNA, rezultate dintr-un control nefinalizat si fara precizari esentiale cum ar fi modul de sesizare impotriva acelor magistrati, cati procurori si cati judecatori, cati specializati in penal, dupa cum a remarcat Forumul Judecatorilor, care a si cerut cuvenitele precizari.

Si nu este vorba numai despre prezentul Inspectiei judiciare, ci despre viitorul ei. Desi cu mari probleme de management semnalate in raportul de audit, actuala conducere a inceput concursul pentru ocuparea a 12 posturi de inspectori.

Lasand la o parte informatia extrem de insistenta care insoteste fiecare concurs de la IJ si anume ca favoritii stiu subiectele, deja apar chestiuni oficiale extrem de interesante.

De exemplu, unul dintre candidatii pentru sectia de judecatori a IJ, trecut de verificarea preliminara, este Vasile Baltag, nimeni altul decat sotul judecatoarei CSM Gabriela Baltag, una dintre marile sustinatoare ale dlui Netejoru si care, daca OUG initiata de dl Toader nu ar trece in timp util, ar urma sa voteze pentru delegarea dlui Netejoru. O alta candidata este dna Roxana Petcu, sotia fostului prefect al Capitalei recent inlocuit in functie de Speranta Cliseru.

Este importat de stiut ca doar inspectorul sef numeste comisiile de examen, fara niciun aviz sau consultare externa.

Asadar, daca nu a reusit sa treaca Inspectia Judiciara la ministerul Justitiei, dupa cum propunea in proiectul de modificare a Legii 317, dl Toader incearca sa securizeze macar conducerea acesteia prin OUG.

O batalie care il pune insa pe dl Toader intr-o situatie delicata, ca sa nu spunem de-a dreptul crunt ipocrita.

Dl Toader vrea sa emita OUG pentru a legaliza o delegare din oficiu, dupa ce s-a aratat cel mai mare adversar al delegarilor in cadrul pachetelor.

Dl Toader a revocat un procuror sef DNA pentru o rata a achitarilor in jur de 10%, dar nu se uita la rata uriasa a achitarilor inregistrata de Inspectia Judiciara in mandatul Netejoru-Stan, fara vreo interventie dezincriminatoare a CCR.

Dl Toader face evaluari pe banda rulanta, dar vrea sa prelungeasca mandatul unui manager pentru care o evaluare independenta a descoperit mari nereguli.

Si, cireasa pe tort, dl Toader vrea sa revoce procurorul general pe motiv de protocol cu SRI, dar nu este deloc interesat de protocolul dintre Inspectia Judiciara si SRI, singurul care nu a ajuns la CSM si pe care Consiliul il cere insistent. Un protocol semnat, spre oroarea dlui Toader, nu ma indoiesc, de dnii Netejoru si Stan, tocmai in 2016.

Citeste si:

Ce conduc politicienii care au promovat reducerea prețului la benzină. Mulți dintre ei nu au nici măcar mașină

Prețul carburanților a fost intens dezbătut de coaliția de guvernare, până ce s-a ajuns la soluția compensării cu 50 de bani (inițial fiind vorba de 1 leu). Mulți dintre politicienii care...

Un deputat spune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2024. ”Pe mine mă încântă perspectiva întoarcerii în privat”

Un politician român spune că i-au ajuns două mandate de deputat în Parlamentul României și nu mai vrea să candideze pentru această funcție în 2024. Nu se lasă însă de politică....