Vom ajunge ca Justitia sa ceara permisiunea de la politic ca sa faca ceva, mai rau decat in epoca Stanoiu Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Vineri, 29 Septembrie 2017, ora 09:23
15922 citiri
Vom ajunge ca Justitia sa ceara permisiunea de la politic ca sa faca ceva, mai rau decat in epoca Stanoiu Interviu

Dragnea si Tariceanu folosesc comisiile parlamentare de ancheta pentru scopuri personale: sa loveasca si sa subjuge Justitia, sa scape de persoanele care ii deranjeaza din Justitie. Daca lucrurile nu se opresc, vom ajunge la situatia in care Justitia va trebui sa ceara permisiunea de la politic ca sa faca ceva, ceea ce poate fi mai rau decat in epoca Stanoiu, afirma senatorul PNL Daniel Fenechiu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, senatorul liberal a explicat motivele pentru care DNA are dreptul sa ancheteze dosarul Belina:

"Procurorul nu cerceteaza legalitatea emiterii OUG, cum nu cerceteaza nici legalitatea emiterii unei HG. Cerceteaza daca au fost savarsite infractiuni in procedura emiterii unei OUG sau HG. Lumea a inteles prost ca in virtutea deciziei CCR procurorii nu ar avea dreptul sa cerceteze asemenea infractiuni, pentru ca PSD si presa care ii sustine asa au vandut-o".

Daniel Fenechiu, membru in Comisia de ancheta a alegerilor din 2009, sustine ca aceasta functioneaza ilegal, iar PSD nu a vrut sa afle adevarul, a avut de la inceput o concluzie propagandistica si activitatea comisiei a fost figuratie. Ceea ce, spune senatorul liberal, se va intampla si in cazul Comisiei SIPA.

Ce rost mai are Comisia de ancheta a alegerilor din 2009, dupa ce si-a prezentat raportul? Ce mai face?

Dupa prezentarea raportului intermediar, la inceputul lui septembrie, activitatea a mai fost prelungita cu doua luni, pentru ca scopul ei este sa faca harcea-parcea Justitia si sa pregateasca toate conditiile pentru schimbarea din functie a dlui Lazar si a dnei Kovesi.

In momentul de fata, singurele activitati vizibile pe rolul Comisiei au ramas:

1. audierea dnei Kovesi sau propunerea unei masuri impotriva ei.

2. primirea dosarului clasat de la Augustin Lazar sau recomandarea unei sanctiuni impotriva lui.

Va dau si dovada. CCR urma sa se pronunte marti (pe cele doua sesizari privind conflictul de natura constitutionala intre Guvern si Ministerul Public - n.red.) si atunci a fost preconizata o sedinta a comisiei la ora 16:00.

A venit comunicatul despre amanarea deciziei CCR pentru 3 octombrie, sedinta a durat 10 minute si s-a amanat pentru 3 octombrie. Daca atunci se va amana din nou decizia CCR, se va amana din nou si sedinta comisiei.

Si daca va veni decizia CCR?

Depinde cum va veni. Daca sesizarea va fi admisa, se va reveni cu adrese catre Kovesi si Lazar, dupa care va incepe un intreg mecanism impotriva celor doi. Daca CCR va decide ca nu exista conflict, comisia va fi in mare impas si va trebui sa constate ca nu mai are ce sa cerceteze.

Exista suspiciunea ca aceasta comisie functioneaza in ilegalitate de la plecarea fostului ei presedinte Mihai Fifor. Este adevarat?

Da. Cand dl Fifor a devenit ministru, potrivit hotararii de infiintare a comisiei si regulamentului acesteia, ar fi trebuit sa se intruneasca plenul comun pentru desemnarea unui nou presedinte, pentru ca Parlamentul este titularul dreptului de desemnare.

PSD a propus in Biroul Permanent ca atributiile dlui Fifor sa fie preluate de dna Florea, propunerea a fost acceptata. In opinia mea, activitatea comisiei are un viciu de legalitate, toate invitatiile, toata corespondenta au fost semnate de o persoana care legal nu putea angaja raspunerea comisiei.

Pot fi atacate in justitie?

Da. Colega mea, Iulia Scantei, a trimis o adresa in care a cerut reintrarea in legalitate, analizarea efectelor in legatura cu actele efectuate in aceasta perioada de dna Florea. Evident ca Biroul Permanent comun nu a luat nicio decizie.

Fiind clasat, dosarul alegerilor din 2009 ar trebui trimis comisiei, deci exista un conflict intre Parchet si Parlament?

Procedura de ancheta este nepublica, deci anchetatorul are obligatia sa pastreze dosarul nepublic. Dar mai toate actele care au venit la comisie au ajuns in spatiul public, pe canale dedicate, aceleasi trei, inainte de a le vedea noi. Eu aflam despre ele din spatiul public. Deci protejarea dosarului are si o ratiune practica.

In plus, dupa cum spunea procurorul general, clasarea unui dosar nu exclude posibilitatea ca, la un moment dat, in interiorul termenului de prescriptie, dosarul sa fie redeschis.

Deci inclin sa consider ca dl Lazar are argumente. E foarte adevarat ca la modul in care decide Curtea in ultima perioada, putem avea si alt tip de solutie.

Din punctul dvs de vedere, dna Kovesi ar fi trebuit sa se prezinte in fata comisiei?

Exista doua decizii ale CCR, din 2004 si 2005, care statuau ca un magistrat nu trebuie sa se prezinte in fata unei comisii. Exista decizia din iunie care vorbeste de principiul colaborarii loiale si arata, nu extrem de cert, ca si magistratii ar putea fi invitati si ar trebui sa se prezinte.

Eu cred ca s-a ajuns aici si din cauza unei lipse de inspiratie a dnei Kovesi. Regulamentul spune ca persoanele invitate pot raspunde in scris. Dnei Kovesi i s-a adresat in scris o singura intrebare. Domnia sa a raspuns ca nu stie niciun detaliu si a insirat obiectivele comisiei. Un raspuns simplu ar fi rezolvat chestiunea.

In comisie, deciziile se iau politic si in raport cu ceea ce exista la dosar, concluziile facute de dl Nicolicea sunt halucinante. A depasit orice imaginatie.

A propus cineva sa fie audiati in comisie oamenii cheie in ipoteza unei fraude, adica reprezentantii PSD si PNL in sectiile de votare?

Nu s-a dorit. PSD nu a vrut sa afle adevarul, a avut de la inceput o concluzie propagandistica si activitatea comisiei a fost figuratie. Au fost chemati lideri politici, Geoana, Hrebenciuc, oamenii din jurul lui Traian Basescu, dar nu si Traian Basescu.

Nu a vrut PSD sa-l cheme?

PSD a invocat ca nimeni nu a propus lucrul acesta si ei au considerat ca nu e necesar. Dar a fost numai pe vorbe, nimic nu a putut fi probat.

La fel anticipati ca va fi si cu Comisia SIPA, de-abia votata si din care faceti parte?

Noi ne-am opus infiintarii, pentru ca pe chestiunea SIPA Parchetul e abilitat sa cerceteze daca exista infractiune, iar CSM trebuie sa se asigure ca din arhiva nu au iesit si nu vor iesi acte. Ce sa fac eu, comisie de ancheta parlamentara?

Sa fac investigatii si sa le dau pe surse ca sa arunc si mai mult noroi asupra Justitiei, sa acreditez niste teorii? Nu am niciun dubiu care vor fi concluziile anchetei: anumite persoane au avut acces la arhiva, anumite dosare au fost solutionate de magistrati santajati.

Justitie paralela?

E un termen riscant. Eu nu spun ca nu pot exista comisii de ancheta, dar in raport de maturitatea actualului Parlament, de interesele oamenilor care conduc majoritatea parlamentara, e clar ca Dragnea si Tariceanu le folosesc pentru scopuri personale: sa loveasca si sa subjuge Justitia, sa scape de persoanele care ii deranjeaza din justitie.

Se mai pegateste o sesizare la CCR, tot pe conflict intre institutii, pe tema dosarului Belina. Din punctul dvs de vedere, procurorii au dreptul sa ancheteze fapte legate de emiterea unei HG?

Opinia mea ferma este ca da. Mi-e greu sa cred ca, indiferent cum s-ar pronunta, Curtea ar putea restrange aceasta posibilitate. Ei pornesc de la doua premise false. Prima se refera la efectele precedentei decizii a CCR privind OUG 13.

Procurorul nu cerceteaza legalitatea emiterii OUG, cum nu cerceteaza nici legalitata emiterii unei HG. Cerceteaza daca au fost savarsite infractiuni in procedura emiterii unei OUG sau HG. Lumea a inteles prost ca in virtutea deciziei CCR procurorii nu ar avea dreptul sa cerceteze asemenea infractiuni, pentru ca PSD si presa care ii sustine asa au vandut-o.

Totusi, CCR a admis existenta conflictului in privinta anchetarii imprejurarilor OUG 13. Decizia merge in directia versiunii PSD.

A admis conflictul printr-o fortare, in opinia mea, o atitudine care nu este doar contraproductiva, dar de care cred ca peste o vreme le va fi jena.

Al doilea aspect tine de faptul ca HG este diferita de ordonanta sau OUG, care sunt date in baza delegarii legislative, fac parte din legislatia primara si devin legi prin aprobare. HG este un act administrativ politic, indiferent daca normeaza la general sau individual, cum e in cazul Belina.

Daca propunerea ar trebui rezolvata doar in contencios administrativ, ce facem daca un ministru decide, sa zicem, ca orice persoana cu venituri lunare mai mici de 500 lei va primi cu doua zile inainte de alegeri de la stat cate 1.000 de lei?

Daca instanta de contencios va fi sesizata de cineva, poate constata dupa un an si jumatate ca a fost ilegala. Cum recuperezi prejudiciul? Protectia de care trebuie sa beneficieze un decident deliberativ trebuie sa fie strict raportata la prevederile legale. Daca o iei pe aratura, nu se poate sa nu raspunzi.

Daca lucrurile nu se opresc, vom ajunge la situatia in care Justitia va trebui sa ceara permisiunea de la politic ca sa faca ceva, ceea ce poate fi mai rau decat in epoca Stanoiu, cand nu trebuia sa ceara voie, dar putea fi blocata.

Avem in discutie Legile Justitiei, CSM a dat aviz negativ. Fiind consultativ, proiectul ar putea sa ajunga in Parlament, iar Senatul e camera decizionala. Cum il apreciati dvs?

La 13 ani de la adoptarea acestor legi, sigur ca se impun niste actualizari. Dar proiectul dlui Toader vine cu patru lucruri care imi displac profund.

Primul este trecerea Inspectiei Judiciare (IJ) in mana unui ministru politic, ceea ce inseamna ca s-ar produce cea mai importanta etapa a politizarii Justitiei. Ministrul Justitiei ar deveni cel mai important om din tara in materie de Justitie si chiar sanctionarea justificata a unui magistrat care a anchetat sau condamnat un politician din partidul ministrului poate ridica suspiciuni.

Sunt tari in care IJ este in subordinea ministrului?

.

Alte tari nu au MCV si nu au problemele noastre. Daca am fi o tara asezata, cu un sistem pus la punct, nu ar conta care e solutia. Pentru noi, aceasta e o solutie proasta.

A doua problema este scoaterea presedintelui din procesul de numire a procurorilor sefi.

A treia este infiintarea unei structuri de cercetare a magistratilor diferita de aceea din DNA. Cine va numai seful acestei structuri? Ministrul Justitiei, nu procurorul general.

Si a patra este extinderea atributiilor procurorului ierarhic superior de a interveni si pe motive de temeinicie.

Dar in privinta raspunderii magistratilor se impun modificari?

Raspunderea magistratilor nu exista din doua motive: e prost reglementata si e si mai delicata. Orice magistrat onest isi doreste raspunderea magistratilor, pentru ca ea il protejeaza.

Eu nu cred ca un magistrat onest se simte bine vazand la televizor imagini cu procurorul Portocala. Majoritatea procurorilor sunt onesti si sanatosi la cap, dar lipsesc anticorpi care sa nu fi permis ca activitatea acestuia sa se intinda pe o perioada atat de lunga si ar fi generat o reactie mai rapida a celor care ar fi trebuit sa intervina.

Noi avem niste inregistrari, nu stim daca sunt autentice, increderea in Justitie scade pentru ca Portocala e o tema majora de discutie, dar nu a venit nimeni sa spuna daca exista o ancheta. Eu as fi dorit ca persoanele cu functii de conducere sa iasa pe tema asta, sa fie o ancheta mai rapida.

Ofensiva PSD impotriva Justitiei se bazeaza pe aceste cazuri punctuale. Ei vor sa demonstreze ca toti sunt la fel. Or fi 10 "portocali" in livada lui Basescu, dar la 2.000 de procurori inseamna 0,5%. Sistemul trebuie sa genereze anticorpii.

Ce strategie are PNL in fata acestui asalt impotriva Justitiei?

PNL este intr-o situatie nu foarte fericita si uneori nu din vina lui. E supus unui atac concentrat in media. Pe zona de justitie si anticoruptie si transparenta are de o parte USR, foarte radical, foarte vocal, dar fara solutii, iar de partea cealalta PSD-ALDE.

PNL este singurul partid care are un cod de integritate care a si fost respectat. Liderii PNL care au avut probleme cu Justitia au facut un pas in lateral. Orban e un exemplu.

Daca acest cod de integritate era aplicat, dl Orban, inculpat in acest moment, nu era presedintele partidului.

Nu e asa. Cand a fost inculpat a facut pasul in spate, dar de cand a fost achitat in prima instanta, este o persoana mai mult nevinovata decat vinovata, iar decizia instantei de apel va hotari.

Dl Chiuariu a fost mai mult nevinovat pana cand a devenit vinovat. Adica a fost condamnat dupa o achitare in prima instanta.

Da, dar daca va fi achitat, procurorul care l-a inculpat trebuie sanctionat? Daca decizia definitiva va fi de condamnare, se va aplica regula integritatii.

Eu cred ca PNL, desi intr-o situatie dificila, merge intr-o directie buna. Pe toate subiectele majore, PNL s-a pozitionat corect, incercam sa coagulam Opozitia, colaboram binisor cu USR, suntem deschisi unei colaborari cu PMP, cu ALDE chiar.

Suntem in procedura de infiintare a departamentelor, dupa o lunga perioada de provizorat. Faptul ca lucrurile se misca e imbucurator si sper sa se si vada.

Citeste si:
Ce conduc politicienii care au promovat reducerea prețului la benzină. Mulți dintre ei nu au nici măcar mașină
Ce conduc politicienii care au promovat reducerea prețului la benzină. Mulți dintre ei nu au nici măcar mașină
Prețul carburanților a fost intens dezbătut de coaliția de guvernare, până ce s-a ajuns la soluția compensării cu 50 de bani (inițial fiind vorba de 1 leu). Mulți dintre politicienii care...
Un deputat spune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2024. ”Pe mine mă încântă perspectiva întoarcerii în privat”
Un deputat spune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2024. ”Pe mine mă încântă perspectiva întoarcerii în privat”
Un politician român spune că i-au ajuns două mandate de deputat în Parlamentul României și nu mai vrea să candideze pentru această funcție în 2024. Nu se lasă însă de politică....