Cand pot judecatorii sa ignore modificarile Codurilor Penale facute in favoarea infractorilor

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit in septembrie 2015 ca instantele din Italia sa nu aplice articolele dintr-o lege prin care s-au scazut termenele de prescriptie in cazul unor infractiuni de evaziune fiscala.

Motivul: aceste prevederi ar fi impiedicat sa se pronunte condamnari intr-un numar considerabil de procese de frauda financiara si evaziune fiscala, aducand atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Concluzia CJUE: Instantele nationale au sarcina de a asigura efectul deplin al articolelor din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), lasand, daca este necesar, neaplicate dispozitiile de drept national care ar avea ca efect impiedicarea statului membru vizat sa respecte obligatiile care ii sunt impuse prin acest tratat.

In esenta, CJUE stabileste ca instanta poate inlatura dispozitiile nationale pentru a proteja banii europeni. Un alt efect, in acest caz, a primat legislatia europena in dauna celei nationale.

Este vorba de dosarul C- 105/14, Ivo Taricco si altii, care a avut ca obiect o cerere de decizie preliminara formulata de Tribunale di Cuneo (Italia).

Se pregateste o solicitare din Romania

O solicitare aproape similara vor sa puna in discutie si magistratii care judeca dosarul Gala Bute-Elena Udrea. Judecatorii romani vor sa afle ce este prioritar - decizia Curtii Constitutionale privind completurile de 5 judecatori sau legislatia europeana.

Decizia CCR are ca efect judecarea unor dosare solutionate definitiv, cu riscul ca faptele sa fie prescrise pana la o noua decizie, iar prejudiciul sa ramana nerecuperat.

Aceasta ar putea fi cea de-a cincea sesizare facuta de magistrati romani la CJUE in cazul modificarilor legislative aduse Codurilor Penale si Legilor Justitiei de coalitia PSD-ALDE.

Evaziunea din Italia

In cazul Ivo Taricco, magistratii italieni trebuiau sa solutioneze un dosar in care erau judecati sapte inculpati acuzati ca ar fi format si organizat, in anii 2005-2009, o asociere infractionala in scopul savarsirii diferitor infractiuni in materie de TVA. Prejudiciul era de mai multe milioane de euro.

Acuzatii riscau pedepse de pana la 6 ani de inchisoare pentru evaziune si 7 ani de inchisoare pentru asociere in vedere savarsirii de infractiuni. Problema era ca acuzatiile in cazul unuia dintre inculpati erau deja prescrise, inca de la inceputul anchetei, iar in cazul celorlalti urmau sa se prescrie pe 8 februarie 2018.

In cazul in care intervenea prescriptia, milioanele de euro identificate ca prejudiciu ramaneau nerecuperate. Problema era un articol din Codul Penal, care fusese modificat in 2005, prin care termenul prescriptiei putea fi prelungit cu cel mult o patrime din durata sa initiala.

"Ancheta este de durata!"

A fost momentul in care Tribunalul di Cuneo a decis sa se adreseze CJUE pentru a explica ce sa faca in aceasta situatie.

"Procedurile penale referitoare la o frauda fiscala, precum cea pe care ar fi savarsit-o inculpatii, ar implica de regula anchete foarte complexe, astfel incat procedura ar necesita deja mult timp in faza de urmarire penala.

Durata procedurii, in fata tuturor instantelor, ar fi de asa natura incat, in acest tip de cauze, impunitatea de fapt nu ar constitui in Italia un caz exceptional, ci regula. Pe de alta parte, administratiei fiscale italiene i-ar fi in general imposibil sa recupereze cuantumul taxelor care au facut obiectul infractiunilor vizate", explica judecatorii italieni.

Ce se incalca

Magistratii s-au plans ca, daca faptele se prescriu, in baza articolului controversat din Codul Penal, in astfel de cazuri, efectele impunitatii - scutirii de la pedeapsa a inculpatilor - ar incalca Tratatul privind functionarea Uniunii Europene in ce priveste:

- Norma privind protejarea concurentei prevazuta de tratatele europene;

- Practic, Republica Italiana ar fi introdus o forma de ajutor de stat interzisa de tratatele UE;

- Republica Italiana a adaugat in mod nejustificat o scutire suplimentara fata de cele prevazute in mod limitativ;

- Republica Italiana renunta astfel la sanctionarea practicilor care priveaza statul de resursele necesare inclusiv pentru a-si indeplini obligatiile fata de Uniunea Europeana.

Tratatele europene primeaza

Analizand intreg dosarul, CJUE a stabilit ca legislatia europeana primeaza in fata celei nationale.

"Trebuie subliniat ca obligatia statelor membre de a combate activitatile ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii prin masuri care sa descurajeze fraudele si sa ofere o protectie efectiva, precum si obligatia de a adopta, pentru a combate frauda care aduce atingere acestor interese, aceleasi masuri precum cele pe care le adopta pentru a combate frauda care aduce atingere propriilor interese financiare sunt obligatii impuse, printre altele, de dreptul primar al Uniunii, si anume articolul 325 alineatele (1) si (2) TFUE", motiveaza magistratii europeni.

CJUE atrage atentia ca, in cazul in care instanta nationala decide sa lase neaplicate dispozitiile nationale, ea va trebui de asemenea sa asigure ca drepturile fundamentale ale persoanelor vizate sunt respectate.

Decizia CJUE

Hotararea Taricco poate fi accesata pe site-ul CJUE.

In minuta se face trimitere la articolele privind prescriptia din Codul Penal italian si la cele din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE).

"O reglementare nationala in domeniul prescriptiei raspunderii penale precum cea prevazuta la articolul 160 ultimul paragraf din Codul Penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.251 din 5 decembrie 2005, coroborat cu articolul 161 din acest cod, care prevedea, la data faptelor din litigiul principal, ca actul de intrerupere care intervine in cadrul proceselor penale privind fraude grave in materia taxei pe valoarea adaugata are ca efect prelungirea termenului de prescriptie cu doar o patrime din durata sa initiala, poate aduce atingere obligatiilor impuse statelor membre prin articolul 325 alineatele (1) si (2) TFUE in ipoteza in care aceasta reglementare nationala ar impiedica aplicarea unor sanctiuni efective si disuasive intr-un numar considerabil de cazuri de frauda grava aducand atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sau ar prevedea termene de prescriptie mai lungi pentru cazurile de frauda aducand atingere intereselor financiare ale statului membru vizat decat pentru cazurile de frauda aducand atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, aspect a carui verificare este de competenta instantei nationale. Revine instantei nationale sarcina de a asigura efectul deplin al articolului 325 alineatele (1) si (2) TFUE, lasand, daca este necesar, neaplicate dispozitiile de drept national care ar avea ca efect impiedicarea statului membru vizat sa respecte obligatiile care ii sunt impuse la articolul 325 alineatele (1) si (2) TFUE."

Pozitie mentinuta in 2017

In 2017, Curtea Constitutionala a solicitat CJUE sa explice cum sa interpreteze unul din articolele Tratatului privind functionarea Uniunii Europene (TFUE) la care facea referire in Hotararea Taricco. Solicitarea era facuta tot intr-un caz de evaziune fiscala.

Din nou, CJUE a dat aceeasi interpretare.

"Articolul 325 alineatele (1) si (2) TFUE trebuie interpretat in sensul ca impune instantei nationale ca, in cadrul unei proceduri penale avand ca obiect infractiuni privind taxa pe valoarea adaugata, sa lase neaplicate dispozitii interne in materie de prescriptie care intra sub incidenta dreptului material national si care se opun aplicarii unor sanctiuni penale efective si disuasive intr-un numar considerabil de cazuri de frauda grava aducand atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sau care prevad termene de prescriptie mai scurte pentru cazurile de frauda grava aducand atingere intereselor respective decat pentru cele aducand atingere intereselor financiare ale statului membru in cauza, cu exceptia cazului in care o astfel de neaplicare determina o incalcare a principiului legalitatii infractiunilor si pedepselor, din cauza unei lipse de precizie a legii aplicabile sau pentru motivul aplicarii retroactive a unei legislatii care impune conditii de incriminare mai severe decat cele in vigoare la momentul savarsirii infractiunii".

Decizia din 5 decembrie 2017 poate fi citita pe site-ul CJUE.

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...