De ce sectia Adinei Florea incalca tratatele UE si da posibilitatea de abuz fara nicio spaima de pedeapsa

Posibilitatea de savarsire a unor abuzuri - in special prin presiuni si timorari ale magistratilor - din partea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie este evidenta, in conditiile inexistentei unor mijloace de control ierarhic din afara acestei sectii, iar controlul judecatoresc este total ineficient pentru situatia in care exista o solutie de clasare.

Citatul apartine unui judecator de la Curtea de Apel Bucuresti, care a trimis in aceasta saptamana motivarea celei de-a treia sesizari a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) in cazul Legilor Justitiei.

Instanta europeana trebuie sa raspunda la trei intrebari: daca recomandarile MCV sunt obligatorii pentru Romania, daca infiintarea Sectiei de investigare a magistratilor respecta dreptul european si ce se intampla daca CCR da o decizie prin care poate infrange prin efectele ei, la nivel national, prevederi ale tratatelor europene.

Pana in prezent, doua instante, Tribunalul Olt si Curtea de Apel Pitesti, au sesizat CJUE cu privire la rolul MCV si la faptul ca modificarile legislative recente din Romania incalca dreptul european. In total, noua intrebari au fost trimise la instanta europeana.

Solicitarile vin in contextul in care Comisia Europeana a criticat dur modificarile legislative in cazul Legilor Justitiei si Codurilor Penale si a cerut suspendarea aplicarii acestora. Un raspuns afirmativ al instantei europene ar duce la suspendarea aplicarii Legilor Justitiei, asa cum explica magistratul Dragos Calin, copresedinte al Forumului Judecatorilor din Romania.

Urgenta!

Curtea de Apel Bucuresti cere CJUE ca acest caz sa fie judecat in procedura accelerata, iar in ce priveste intrebarea care vizeaza functionarea Sectiei de investigare a magistratilor (Intrebarea nr.2 - n.red.) sa fie folosita "procedura preliminara de urgenta".

Curtea de Apel Bucuresti arata ca crearea acestei Sectii speciale pune in pericol intreaga justitie penala din Romania, unde sunt intocmite acte procesuale si procedurale de catre aceasta structura. In cazul in care CJUE ar decide suspendarea Legilor Justitiei, toate actele realizate de aceasta Sectie ar fi anulate, iar toate partile din anchete ar avea de suferit.

"Am considerat ca intrebarea nr.2 vizeaza domeniul de aplicare al art. 67 alin. 1 TFUE (Tratatul privind functionarea Uniunii Europene- n.red.) . Crearea sectiei speciale de procuratura in conditiile incalcarii - in opinia instantei - a art. 67 alin. 1 TFUE (alineatul citat este la finalul articolului-n.red.) pune in pericol intreaga justitie penala din Romania, unde sunt intocmite acte procesuale si procedurale de catre aceasta institutie.

Partile din prezenta cauza, dar si toate partile din dosarele unde este implicata Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie sunt in pericol de a le fi vatamate iremediabil drepturile si interesele legitime de catre aceasta institutie", mai arata judecatorul.

Curtea de Apel Bucuresti a trimis aceste intrebari intr-un dosar in care un avocat se plangea de o clasare data de un procuror, iar in cazul in care aceasta clasare este desfiintata de instanta cazul se intoarce tot la aceasta Sectie.

"O structura artificiala si netransparenta"

Curtea de Apel Bucuresti si-a insusit "fara rezerve" recomandarile Comisiei de la Venetia, care a criticat infiintarea Sectiei de investigare a magistratilor.

"O astfel de enclava institutionala in arhitectura de drept national, indepartata de orice fel de control ierarhic, dar si judecatoresc eficient - in cazul solutiilor de clasare - compusa dintr-un numar extrem de redus de procurori, care isi pot da ei insisi, reciproc, orice solutie de clasare si indiferent de situatia de fapt sau de drept si indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa ca instantele judecatoresti nu-i pot obliga sa-si trimita in judecata un coleg membru al acestei sectii, reprezinta o structura artificiala si netransparenta", explica judecatorul roman.

Sectia pentru investigarea magistratilor este condusa de procurorul-sef Gheorghe Stan si adjunctul acestuia, Adina Florea (foto) .

Prevederile din tratate

Potrivit Curtii de Apel Bucuresti, "toate articolele de drept comunitar invocate in cuprinsul intrebarii preliminare se opun unei reglementari nationale care sa instituie o astfel de sectie de procuratura."

Instanta face trimitere la paragrafe din Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE) si din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE).

Iata care sunt aceste paragrafe:

"Uniunea se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor", articolul 2, din TUE.

"In toate activitatile sale, Uniunea respecta principiul egalitatii cetatenilor sai, care beneficiaza de o atentie egala din partea institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor sale", articolul 9 din TUE.

"Uniunea constituie un spatiu de libertate, securitate si justitie, cu respectarea drepturilor fundamentale si a diferitelor sisteme de drept si traditii juridice ale statelor membre", articolul 67 din TFUE.

De ce recomandarile MCV sunt obligatorii

Potrivit Curtii de Apel Bucuresti, Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV) instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 are caracter obligatoriu pentru statul roman.

Magistratul face trimitere la alineatele 6 si 7 din Decizia 2006/928/CE prin care s-a instituit MCV si prin care sunt impuse obligatii Romaniei in ce priveste reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei.

"In cazul in care Romania nu ar reusi sa atinga obiectivele de referinta in mod corespunzator, Comisia poate aplica clauzele de salvgardare in temeiul articolelor 37 si 38 din Actul de aderare, in special suspendarea obligatiei statelor membre de a recunoaste si executa, in conditiile stabilite de legislatia comunitara, hotararile judecatoresti si deciziile judiciare din Romania, precum mandatele de arestare europene", articolul 7 din Decizia 2006/928/CE.

Curtea de Apel Bucuresti arata ca, din acest articol, apare ca fiind logic rationamentul ca, in cazul in care MCV-ul nu ar fi obligatoriu, nu ar fi avut sens inserarea alineatului 7, "care se refera tocmai la situatia ipotetica a esecului atingerii obiectivelor precizate in rapoartele intocmite in cadrul acestui mecanism si posibilitatea aplicarii clauzelor de salvgardare."

Obligatiile asumate de Romania

"In cazul in care acest mecanism ar fi unul facultativ si nu ar implica obligatii in sarcina statului roman, s-ar lipsi de finalitate Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, iar obiectivele la care se face trimitere chiar in titlul sau, respectiv reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei, ar putea fi elemente dispensabile atat pentru Uniune, cat si pentru statul roman, interpretare fundamental inacceptabila, cel putin pentru prezenta instanta nationala", explica magistratul roman.

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...

Justificarea la care nimeni nu se aștepta: ”Desemnarea lui Cîrstoiu, legată de tendința de a visa”

Senatorul PSD Vasile Dîncu a declarat că renunţarea la varianta unui candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei şi susţinerea unui candidat propriu denotă ”mai multă flexibilitate”....