De ce sociologul Palada trebuie sa-i plateasca filozofului Liiceanu daune morale de 10.000 de euro: A prezentat o realitate deformata care nu se sprijinea pe fapte

Doua postari pe reteaua Facebook ale fostului purtator de cuvant al Guvernului Victor Ponta, sociologul Mirel Palada, in care sustinea ca mai multi membri ai Grupului pentru Dialog Social (GDS) ar fi avut legaturi cu Securitatea, au fost considerate ca fiind denigratoare de catre un judecator de la Tribunalul Bucuresti.

Sentinta: Mirel Palada trebuie sa plateasca daune morale de 10.000 de euro filozofului si publicistului Gabriel Liiceanu, cel care l-a chemat in judecata. In plus, Palada trebuie sa publice dispozitivului sentintei pe contul sau de Facebook. Dupa cum aratam, decizia a fost data de Tribunalul Bucuresti pe 27 iunie 2019, conform portalului instantelor.

Nemultumit de decizie, sociologul Palada a contestat sentinta la Curtea de Apel Bucuresti. Procesul are urmatorul termen vineri, 12 iunie, la ora 11.00, potrivit portalului instantelor.

Ziare.com a analizat decizia instantei, avand in vedere calitatea celor doua parti din acest caz, dar si procesul inedit, de calomnie prin intermediul retelelor de socializare.

Prima postare: Un intreg pluton de unitate militara

Totul incepe pe 22 ianuarie 2019, cand Palada publica pe pagina personala de Facebook o lista care, potrivit acestuia, ar cuprinde presupusi informatori ori acoperiti ai fostei Securitati care sunt activi azi in spatiul public. Era vorba despre zeci de intelectuali celebri.

"Andrei Plesu. Gabriel Liiceanu. Horia-Roman Patapievici. Mihai Sora. Pavel Campeanu. Mircea Dinescu. Alin Teodorescu. Dan Oprescu. Rodica Culcer. Lucia Hossu Longin. Catrinel Plesu. Sorin Iliesiu. Mariana Celac. Anca Oroveanu. Andrei Oisteanu. Mircea Dumitru. Smaranda Enache. Andrei Corbea-Hoisie. Sorin Antohi. Mihnea Berindei. Calin Anastasiu. Andrei Cornea. Radu Filipescu. Vladimir Tismaneanu. Iustin Marchis. Nicolae Corneanu. Teodor Baconsky. Cristian Preda. Lucian Boia. Alexandru Lazescu. Monica Macovei.

31 de nume. Un intreg pluton de unitate militara. Toti propagandisti vopsiti in culori anti-comuniste. De fapt, toti oameni ai Securitatii: informatori sau agenti sau ofiteri acoperiti. Toti sub umbra celor care i-au inventat, crescut, incurajat si coordonat: Leonte Rautu. Gogu Radulescu. Silviu Brucan. Virgil Magureanu. Toti de la GDS si de la Fundatia Soros, entitati menite sa spele pe creier o generatie intreaga. Trebuie sa recunoastem ca au lucrat foarte profesionist baietii..."

A doua postare: Sociologul isi cere scuze doar fata de Iliesiu

Dupa cateva zile, Palada revine cu o noua postare. In primul rand, el arata ca si-a cerut scuze fata de Sorin Iliesiu, cu care a avut o discutie telefonica, si incearca sa justifice sursa informatiilor.

"Lista am construit-o pe baza unui articol publicat de Victor Roncea in Evenimentul Zilei. Din pacate, cu cit numerele sint mai mari, cu atit probabilitatea intra in actiune si ne joaca feste. Pe lista s-a strecurat si un nume care s-a dovedit ca nu e de acolo.

E vorba despre Sorin Iliesiu. Imi cer scuze fata de dinsul ca l-am alaturat acestei liste de informatori, agenti sau ofiteri acoperiti.

D-nul Iliesiu m-a contactat zilele trecute. Am avut o discutie lunga, serioasa, plina de continut. In urma discutiei, am fost convins. Il cred pe d-nul Iliesiu ca nu a fost nici informator, nici agent, nici ofiter acoperit al acelor vremuri. Ci pur si simplu un om care a cazut in tavalugul istoriei, in timp ce contribuia si el la scrierea istoriei acelor ani," nota Palada.

In ce priveste ceilalti intelectuali amintiti, Palada este de neclintit: "Am primit mai multe telefoane si in privinta d-nei Hossu Longin. Alea nu m-au convins. Mai discutam. Mai dezbatem. Subiectul e complex...

Ramine cum am stabilit. Daca pe lista mai scapa si erori, asta nu inseamna ca zvirlim toata lista la cosul greselii. Nu stergem cu buretele toata discutia despre efectul distructiv al acelui grup de pseudo-intelectuali care au dat cu rascheta propagandei pe creierele tinerilor acelor vremuri, servind interese straine. E ca in povestea lui Darie: sa nu uitati, pufosilor, sa nu uitati. Si ca in lista lui Arya: Plesu, Liiceanu, Patapievici, Blandiana, Dinescu et ejusdem farinae. Toti oamenii lui Gogu Radulescu si ai lui Brucan. Toti niste patrioti. Doar ca patrioti pentru altii, nu pentru Romania..."

Propaganda Rusiei intra pe fir

Ambele postari ale lui Palada au fost preluate de mai multe siteuri, iar in jocul "dezvaluirilor" a intrat inclusiv agentia de presa Sputnik, detinuta de guvernul Rusiei, care a titrat in doua articole: "Socul zilei: - armata ascunsa - cele mai grele 31 de nume de oameni ai Securitatii" si "Controversatul Mirel Palada face un gest unic pentru o persoana publica!"

Liiceanu cere 50.000 de euro

Pe 21 februarie, Gabriel Liiceanu il cheama in judecata pe Mirel Palada. In cererea de chemare in judecata, filozoful arata ca prin postarile facute pe Facebook, sociologul ar fi facut mai multe declaratii denigratoare si defaimatoare, acuzatii mincinoase prin care i-ar fi fost incalcate onoarea, demnitatea si reputatia.

Liiceanu cerea judecatorilor sa-l oblige pe Palada sa-i plateasca daune morale de 50.000 de euro, sa publice sentinta judecatoareasca pe contul de Facebook si sa achite cheltuielile de judecata.

El arata magistratilor ca in acest caz nu poate fi vorba de judecati de valoare si aduce in sprijinul sau mai multe decizii CEDO. In plus, afirmatiile sociologului au fost preluate de mass-media. Potrivit lui Liiceanu, vinovatia lui Palada consta in primul rand in acuzatiile mincinoase si lipsite de orice fundament real si care dovedesc intentia de defaimare si discreditare a sa.

"Continutul acestor declaratii, modalitatea de exprimare, cuvintele, denota faptul ca paratul (Mirel Palada - n.red.) a constientizat si urmarit consecintele negative pe care aveau sa le produca, prin sustinerea publica, astfel de afirmatii," conchide Liiceanu.

Palada a solicitat respingerea pretentiilor

In intampinarea depusa la Tribunal, Palada a solicitat judecatorului respingerea pretentiilor lui Liiceanu si a insistat pe faptul ca aprecierile sale sunt judecati de valoare si nu o expunere de fapte.

"In speta, articolul de presa de la care a plecat postarea sa, nu reprezinta o premiera in continutul sau, presa rostogolind in timp ideea ca mare parte din membri GDS, printre care se afla si reclamantul, in calitate de fondator, nu sunt straini de colaborarea cu anumite structuri ale Securitatii la un anumit moment si nici nu sunt atat de anti-comunisti cum pretind in luarile de pozitie publice!," a insistat Palada.

Sociologul a facut apel si la prevederile din Constitutie care arata ca sunt inviolabile libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public.

"Un limbaj specific presei de tip tabloid"

Dupa cum am aratat, Tribunalul i-a dat dreptate, in prima instanta, lui Liiceanu. Motivarea instantei se bazeaza in primul rand pe jurisprudenta CEDO in mai multe cazuri relevante.

"In cauza, obiectul articolelor initiale scrise de catre parat (Mirel Palada- n.red.) consta in prezentarea unor aspecte ce tin de viata privata a unui om de cultura cunoscut, referitoare la o presupusa aderare la fosta Securitate, in calitate de informator sau agent sau ofiter acoperit, sugerandu-se, insa, in mod tendentios imoralitatea reclamantului prin folosirea unui limbaj specific presei de tip tabloid.

Tribunalul apreciaza ca aceste articole contribuie la o dezbatere de interes general, prin prisma faptului ca au legatura cu o personalitate a vietii culturale din Romania. Din modul de prezentare a articolelor, in care paratul se focuseaza pe imoralitatea reclamantului (Gabriel Liiceanu - n.red.), ca urmare a presupusei relatii avute cu Securitatea si fiind influentat de catre persoane avand functii politice semnificative, ante si postdecembriste, precum Leonte Rautu, Gogu Radulescu, Silviu Brucan, Virgil Magureanu, rezulta ca acestea au ca scop aducerea in atentia publicului roman a detaliilor trecutului reclamantului, o persoana publica si tind la o analiza a reputatiei si moralitatii acestuia.

In mod incontestabil, era vorba de un subiect de interes general pentru comunitatea locala, pe care paratul avea dreptul sa-l aduca la cunostinta publicului prin intermediul retelelor de socializare," preiznta intreg cazul Tribunalul Bucuresti.

Judecatorii subliniaza ca in acest caz, Liiceanu este o persoana publica, se bucura de o mare notorietate, avand in vedere nu numai profesia acesteia, de scriitor, cineast si filozof, activitatea publica intensa, precum si reputatia pe care si-a construit-o in ultimii 30 de ani.

"A lezat reputatia lui Liiceanu"

In motivarea sentintei, judecatorii arata ca Palada a facut mai multe aprecieri denigratoare la adresa lui Liiceanu.

"Modul de prezentare a evenimentelor descrise in cele doua articole pune accentul mai mult pe presupusa apartenenta a reclamantului (Gabriel Liiceanu - n.red.) la structurile fostei Securitati, facandu-se aprecieri denigratoare cu privire la moralitatea acestuia, paratul (Mirel Palada - n.red.) nerezumandu-se doar la prezentarea unor informatii raportat la persoana reclamantului, care ar fi putut genera interesul publicului.

Caracterul tendentios al articolelor care au preluat informatiile publicate de catre parat (Mirel Palada- n.red.) rezulta din ansamblul prezentarii lor: limbajul folosit - fiind utilizati termeni de natura a leza reputatia persoanei la care se refera (cele mai grele 32 de nume de oameni ai Securitatii, lista propagandistilor vopsiti in culori anti-comuniste, acuzatii stupefiante - lista marilor agenti ai Securitatii din presa, cultura si politica).

Tribunalul constata ca toate aceste informatii care, desi reprezinta chestiuni de interes general cu privire la care publicul are dreptul de a fi informat, privindu-l pe reclamant (Gabriel Liiceanu - n.red.), reprezinta afirmatii punctuale.

Astfel, in jurisprudenta sa, CEDO a facut distinctie intre judecatile de valoare, in cazul carora limitele libertatii de exprimare sunt mai largi si afirmatiile determinate, ce trebuie sa aiba la baza anumite elemente concrete," motiveaza Tribunalul Bucuresti.

Afirmatiile l-au vizat direct pe filozof

Judecatorul a mai constatat ca postarile de pe Facebook contin si afirmatii vizandu-l direct pe Liiceanu, al carui nume complet figura in cadrul articolelor. In esenta, se transmitea publicului mesajul ca filosoful ar fi fost implicat intr-o serie de raporturi de colaborare blamabile ori ca era agent acoperit al fostei Securitati.

Judecatorii precizeaza ca aceastea au fost redactate intr-un stil virulent, dupa cum rezulta din utilizarea unor termeni duri precum "intreg pluton de unitate militara", "oameni ai Securitatii: informatori sau agenti sau ofiteri acoperiti" si "toti de la GDS si de la Fundatia Soros, entitati menite sa spele pe creier o generatie intreaga" sau a unor fraze precum "E ca in povestea lui Darie: sa nu uitati, pufosilor, sa nu uitati. Si ca in lista lui Arya: Plesu, Liiceanu, Patapievici, Blandiana, Dinescu et ejusdem farinae. Toti oamenii lui Gogu Radulescu si ai lui Brucan. Toti niste patrioti. Doar ca patrioti pentru altii, nu pentru Romania..."

Magistratii mai arata ca analizandu-se afirmatiile litigioase din perspectiva intregului continut al celor doua articole, "se observa ca ele includ, in realitate, acuzatii de fapt precise la adresa reclamantului, in sensul ca ar fi apartinut structurilor fostei Securitati si ca ar sustine interese ale unor entitati potrivnice Romaniei."

"Afirmatiile paratului au creat cititorilor impresia ca reclamantul avusese un comportament necinstit, duplicitar ori de agent sub acoperire, in interesul serviciului de informatii al statului comunist si pot conduce la formarea opiniei ca "acoperirea" de care este acuzat constitui un fapt stabilit si nu este pus la indoiala, desi paratul nu a prezentat nici o proba in sustinere afirmatiilor sale," motiveaza instanta.

"Faptele sale au o natura ilicita"

Concluzia: din probatoriul administrat in cauza a rezultat faptul ca acuzatiile lui Palada cu privire la Liiceanu "prezentau o realitate deformata si nu se sprijineau pe fapte."

"In ceea ce priveste repercusiunile articolelor, acestea sunt reprezentate de recunoasterea reclamantului de catre persoanele apropiate si afectarea reputatiei sale atat pe plan personal, avand in vedere imprejurarea ca are o reputatie de intelectual respectabil, cat si pe plan profesional, prin prisma activitatii de scriitor si publicist pe care o desfasoara.

Avand in vedere considerentele expuse, tribunalul constata ca dreptul la libera exprimare al paratului nu justifica in cauza ingerinta in dreptul la viata privata al reclamantului, faptele sale avand natura ilicita", concluzioneaza magistratul.

Cum au fost calculate daunele de 10.000 de euro

Conform instantei, este fara indoiala ca articolele de presa ce fac obiectul cauzei au avut efecte negative asupra lui Liiceanu si familiei sale, prin faptul ca reputatia filozofului a putut fi pusa la indoiala inclusiv de persoanele apropiate acestuia ori de colaboratorii din plan profesional.

"Tribunalul va avea in vedere totodata si profesia reclamantului de filozof, scriitor si publicist, buna reputatie fiind esentiala pentru desfasurarea acesteia.

In aprecierea cuantumului despagubirii, tribunalul se va raporta si la nivelul de trai din Romania, suma solicitata de reclamant (50.000 de euro) fiind excesiva prin raportare la acest criteriu, avand in vedere natura prejudiciului creat.

Desi dreptul la viata privata reprezinta o valoare foarte importanta a fiintei umane, despagubirile ce pot fi acordate pentru lezarea acestuia trebuie cuantificate si prin raportare la alte valori ce tin de esenta acesteia, cum ar fi dreptul la viata sau la integritate corporala si sanatate, a caror incalcare are repercusiuni mult mai grave si presupun acordarea unor despagubiri semnificative", mai motiveaza Tribunalul.

Judecatorul a apreciat ca fiind suficienta o suma in cuantum de 10.000 de euro, echivalentului in lei la cursul BNR din ziua platii efective, pentru repararea prejudiciului moral cauzat lui Liiceanu, avand in vedere ca parte a acestuia este reparat prin simpla constatare de catre instanta a incalcarii drepturilor nepatrimoniale, dar si prin masurile reparatorii mentionate anterior - publicarea dispozitivului hotararii pe pagina de Facebook a lui Mirel Palada.

Filozoful Gabriel Liiceanu castiga procesul cu Mihai Gadea si Antena 3. Prezentatorul si televiziunea trebuie sa-i plateasca daune morale

Ciolacu vrea reducerea atribuțiilor primarului general: Dependența edililor de sector nu trebuie să fie atât de mare VIDEO

Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că este nevoie de o lege specială a Capitalei şi că "este evident" că dependenţa primarilor de sector "nu trebuie să fie atât de mare de...

Grindeanu, avertisment pentru Piedone: ”Votanţii de stânga, într-o proporţie covârşitoare, merg către candidatul nostru”

Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, miercuri, 24 aprilie, că soluţia pe care PSD a adoptat-o, de a candida Gabriela Firea, le dă o anumită siguranţă că votanţii de...