Sentinta controversata: Cum a scapat un jandarm de acuzatia de mita pe motiv de protocoale si secretizarea fisei postului

Pot fi anulate interceptarile telefonice facute de SRI din dosarele penale, pana in 2016, moment in care Curtea Constitutionala a scos serviciul secret din anchetele procurorilor?

Un complet de doi judecatori de la Curtea Militara de Apel Bucuresti - judecatorii Radu Stancu si Constantin Udrea - a decis ca pot fi anulate din dosar si a motivat acest lucru prin incidenta Protocolului de colaborare semnat in 2009 intre SRI si Ministerul Public.

Iata principalele date ale unei decizii cu consecinte greu de anticipat in acest moment:

- "Protocolul adauga la lege", sustin judecatorii Constantin Udrea si Radu Stancu.

- Constituirea de echipe operative comune, formate din ofiteri SRI si procurori, incalca Constitutia, mai motiveaza cei doi magistrati.

- Interceptarile in dosarul unui subofiter de jandarmi, care fusese condamnat in faza de fond la 3 ani cu suspendare, au fost anulate, iar acesta a fost achitat.

- Alta hiba a dosarului: Jandarmeria a refuzat desecretizarea fisei postului.

- Sentinta definitiva: achitare.

- Asta in conditiile in care colegul jandarmului recunoscuse fapta si primise o pedeapsa cu suspendare.

- In primavara anului 2017, Tudorel Toader l-ar fi vrut pe Constantin Udrea pentru un post de secretar de stat in MJ, dar CSM a respins solicitarea.

- Udrea si Stancu au fost cercetati disciplinar de CSM, dar actiunea disciplinara a fost clasata in mai 2018.

- In mod exceptional, dupa decizia definitiva luata de cei doi, procurorii militari au deschis o cale extraordinara de atac, o contestatie in anulare.

- ONG-ul VeDem Just a arata ca decizia judecatorilor militari are mai multe hibe si a cerut Inspectiei Judiciare si Parchetului General sa faca verificari.

- "Incepand cu luna martie 2016, ICCJ decide in mod constant ca interceptarile facute de SRI anterior deciziei CCR sunt valabile", arata ONG-ul.

Ziare.com a analizat intreg cazul si decizia Curtii Militare de Apel Bucuresti.

Cum a inceput totul

O decizie definitiva de achitare data de Curtea Militara de Apel Bucuresti, in cazul unui jandarm condamnat in faza de fond la 3 ani de inchisoare pentru luare de mita, readuce in prim plan discutia privind probele din dosarele penale obtinute pana in anul 2016 cu ajutorul SRI.

Totul incepe pe 12 iulie 2018, atunci cand Curtea Militara de Apel Bucuresti a decis achitarea plutonierului major Cantemir Marin Groza, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judetean (IJJ) Bihor, acuzat de luare de mita. Practic, magistratii au admis apelul subofiterului, dupa ce asta fusese condamnat pe 24 noiembrie 2017, de Tribunalul Militar Cluj, la 3 ani de inchisoare cu suspendare. Groza a fost arestat in acest dosar in perioada 19 martie-18 aprilie 2015.

In esenta, jandarmul a fost acuzat ca in vara anului 2014 - primavara anului 2015 ar fi primit bani si tigari de la mai multi vanzatori de tigari de contrabanda din Piata Cetate (Oradea) . In schimb, Groza le-ar fi oferit protectie, dar si informatii despre posibile controale ale jadarmilor. Practic, el ar fi pretins "taxe" de la comerciantii de tigari pentru a-i avertiza cand au loc razii in piata Cetate.

Subofiterul lucra atunci la Compartimentul cerectare-documentare din cadrul IJJ Bihor si actiona in civil in zonele de interes pentru culegerea de informatii, inclusiv pe misiuni de combatere a comertului ilicit de tigari (netimbrate), de contrabanda, in incinta pietelor agroalimentare din Bihor.

Colegul a pledat vinovat

Atunci cand a fost trimis in judecata Groza, colegul acestuia, plutonierul M. Ion Cosmin, a recunoscut acuzatiile si semnat un acord de recunoastere a vinovatiei cu procurorii pentru o pedeapsa de 1 an si 6 luni de inchisoare cu suspendare.

Cei doi jandarmi faceau echipa in Echipajul Mobil 112. Ei intrasera in vizorul DGA la o zi dupa ce politistii IPJ Bihor au efectuat 38 de perchezitii, in Bihor si judetul vecin Hajdu Bihar, privind tigari de contrabanda. Initial, acest caz a fost instrumentat de Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor, iar ulterior a fost declinat la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj.

Care au fost probele

In cazul lui Groza, procurorii militari si-au bazat acuzarea pe mai multe interceptari ale unor convorbiri telefonice, realizate in baza a doua mandate judecatoresti emise de Tribunalul Militar Cluj, declaratiile contrabandistilor si ale unor martori, dar si un proces verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare.

Dupa cum am aratat, aceste probe au stat la baza condamnarii data de Tribunalul Militar Cluj la sfarsitul anului 2017.

Cine a dat sentinta

Motivarea deciziei definitive de achitare a Curtii Militare de Apel Bucuresti are opt pagini si este semnata de magistratii colonei Constantin Udrea si Radu Stancu.

Constantin Udrea trebuia sa ocupe in primavara anului 2017 functia de secretar de stat in Ministerul Justitiei, condus de Tudorel Toader. Atunci ministrul a cerut detasarea acestuia la minister, dar CSM a respins solicitarea.

La sfarsitul lunii mai 2017, Inspectia Judiciara (IJ) a initiat actiunea disciplinara fata de judecatorii Radu Stancu si Constantin Udrea pentru nerespectarea in mod grav sau repetat a dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor si nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale sau ale instantei supreme in solutionarea recursurilor.

In mai 2018, Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a CSM a clasat aceasta actiune disciplinara.

Pe ce se bazeaza achitarea

Achitarea a fost data in baza a doua motive: anularea interceptarilor convorbirilor telefonice, care au fost realizate de SRI si faptul ca Jandarmeria nu a vrut sa desecretizeze fisa postului lui Cantemir Marin Groza.

Judecatorii Constantin Udrea si Radu Stancu au explicat ca interceptarile in acest caz au fost facute nu numai in temeiul legii, ci si in baza "Protocolului de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale" cu caracter Strict Secret.

Acest document a fost declasificat pe 29 martie 2018, dupa decizia de condamnare data in prima instanta in cazul lui Groza.

De ce au fost anulate interceptarile

Judecatorii arata ca acest Protocol adauga la lege: "orice norma juridica trebuie sa fie edictata in acord cu principiile constitutionale, principii care exclud categoric ca Protocolul Strict Secret sa fie incorporat intr-un mod obscur in procedura penala".

Magistratii au criticat in special prevederea privind constituirea de echipe operative comune, formate din ofiteri SRI si procurori. "Aceste dispozitii sunt vadit contrare Constitutiei si normelor de procedura penala atunci cand obliga la constituirea de echipe operative comune (procurori si lucratori SRI - cadre militare), care sa actioneze pe baza planurilor comune, potrivit competentelor specifice", arata judecatori.

Magistratii au aratat ca probele care au fost obtinute cu ajutorul SRI, sunt lovite de nulitate absoluta si scoase din dosar: "aceste probe au fost furnizate de un organ fara atributii judiciare, cu identitatea secreta (legea speciala protejeaza identitatea cadrelor Serviciului Romand de Informatii) ".

Refuzul Jandarmeriei

Pe de alta parte, refuzul Jandarmeriei de a declasifica fisa postului lui Groza a fost in favoarea subofiterului.

Inspectoratul de Jandarmi Judetean Bihor a refuzat declasificarea totala sau partiala a documentului cu motivarea ca s-ar "prejudicia grav ordinea publica, siguranta nationala si apararea tarii".

Curtea Militara de Apel Bucuresti arata ca cerinta esentiala pentru existenta infractiunii de luare de mita este ca functionarul public sa incalce atributiile de serviciu, astfel incat orice examinare a indeplinirii conditiilor de existenta a infractiunii presupune cunoasterea acestora, care sunt riguros aratate in fisa postului.

Judecatorii citeaza din Codul Penal si arata ca se impune achitarea. "Insa nu numai ca informatiile (clasificate) din fisa postului sunt esentiale pentru solutionarea cauzei, ci ele sunt determinate pentru stabilirea faptei si a imprejurarilor savarsirii acesteia, astfel incat nepermiterea accesului la acestea pentru aparatorul inculpatului conduce la aplicarea solutiei de achitare a inculpatului: Daca autoritatea emitenta nu permite aparatorului inculpatului accesul la informatiile clasificate, acestea nu pot servi la pronuntarea unei solutii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei in cauza", se arata in decizia Curtii Militare de Apel Bucuresti.

Practic, dupa ce au anulat interceptarile, in dosar au ramas ca probe declaratiile martorilor si procesele verbale de efectuare a perchezitiilor domiciliare, inclusiv declaratia inculpatului data in fata instantei.

Curtea a arata ca acestea dovedesc "dincolo de orice indoiala ca inculpatul nu a respectat intocmai regulile referitoare la conduita in afara unitatii militare, respective: neindeplinirea misiunilor in conditiile ordonate, lipsa de sinceritate sau a curajului raspunderii pentru faptele comise, superficialitatea in indeplinirea atributiilor de serviciu, fapte circumscrise abaterilor disciplinare prev. de art.47 alin.1 lit.d), art.48 lit.b) teza a II-a si art.49 lit.g) din Regulamentul disciplinei militare publicat in Monitorul Oficial nr.399 din 03 iulie 2013".

In consecinta, Udrea si Stancu au decis achitarea subofiterului Cantemir Marin Groza.

Contestatia procurorilor militari

Cazul insa nu s-a terminat. Procurorii de la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj au deschis pe 23 august un nou proces la Curtea Militara de Apel Bucuresti.

Este vorba de o cale extraordinara de atac impotriva acestei decizii: o contestatie in anulare. Urmatorul termen de judecata: 19 septembrie 2018.

Hibele deciziei

In acelasi timp, VeDem Just - Voci pentru Democratie si Justitie sustine ca decizia Curtii Militare de Apel Bucuresti este discutabila si solicita Inspectiei Judiciare si Parchetului General sa faca demersurile ce se impun.

VeDem Just arata ca Protocolul SRI-PICCJ a fost incheiat in 2009 si el a permis procurorilor sa utilizeze aparatura SRI pentru efectuarea de interceptari si inregistrari, acestea fiind autorizate in prealabil de judecatori.

In februarie 2016, CCR a decis ca nu se mai poate apela la SRI pentru efectuarea de interceptari, in afara cazurilor de siguranta nationala, iar potrivit Constitutiei, decizia CCR se aplica numai pentru viitor. Deci intercepatrile realizate pana in 2016 sunt valabile.

"Incepand cu luna martie 2016 ICCJ decide in mod constant ca interceptarile facute de SRI anterior deciziei CCR sunt valabile", arata ONG-ul.

Potrivit VeDem Just, legalitatea probelor dintr-un proces poate fi verificata in faza de Camera Preliminara, iar Curtea nu trebuia sa le mai analizeze din nou.

"Mai mult, Curtea a incalcat principiul de procedura penala potrivit caruia legea de procedura se aplica numai pentru viitor si actele intocmite sub legea veche de organul competent la acea data raman valabile - este tocmai motivul pentru care ICCJ a avut o practica constanta ulterior deciziei CCR 51/2016 in a mentine interceptarile si inregistrarile autorizate de judecatori si efectuate de SRI la cererea procurorului", mai arata VeDem Just.

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc, pe cuvântul meu, în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...