Incep pledoariile finale in procesele privind Sectia Speciala si MCV de la CJUE. Intrebarile la care trebuie sa raspunda Guvernul

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Luni, 20 Ianuarie 2020, ora 08:13
8231 citiri
Incep pledoariile finale in procesele privind Sectia Speciala si MCV de la CJUE. Intrebarile la care trebuie sa raspunda Guvernul

"Care sunt motivele care au determinat guvernul roman sa considere necesara infiintarea, prin Legea nr. 207/2018 si prin Ordonantele de Urgenta nr. 90/2018, 92/2018, 7/2019 si 12/2019, in cadrul Ministerului Public roman, a unei sectii speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie? Care sunt motivele pentru care a fost necesara recurgerea la aceste ordonante de urgenta?"

Aceasta este una dintre cele 15 intrebari la care reprezentantul Guvernului Romaniei trebuie sa raspunda in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE). Este un proces deschis de mai multe asociatii ale magistratilor din Romania impotriva modificarilor aduse Legilor Justitiei de coalitia PSD-ALDE.

In acest caz, instanta europeana trebuie sa dea mai multe decizii importante pentru Justitia din Romania privind: natura juridica a Mecanismului de cooperare si de verificare (MCV) instituit de Comisia Europeana, infiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ), cunoscuta ca Sectia Speciala (SS), dar si caracterul mai multor ordonante de urgenta promovate de fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader - cum ar fi cea prin care a fost mentinut in functie seful Inspectiei Judiciare, Lucian Netejoru.

Pledoariile incep la ora 14:30

Luni, de la ora 14:30, incep pledoariile finale la Luxemburg. Procesul continua si marti, de la ora 9:00. Din punct de vedere tehnic, instanta din Luxemburg a reunit sase dosare (C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 si C-397/19) intr-un singur caz, denumit "Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si altii".

Autoritatile romane vor fi reprezentate de noul agent guvernamental pentru CJUE, Emilia Ganea, iar Parchetul General va fi reprezentat de adjunctul procurorului general al Romaniei, Horatiu Radu.

Pe de alta parte, CSM a mers pe mana avocatului Radu Chirita, asa cum Ziare.com a scris aici: Avocatul Radu Chirita, aparator al unor VIP-uri acuzate de coruptie, reprezinta CSM in procesul de la CJUE privind infiintarea Sectiei Speciale

Inspectia Judiciara nu are niciun reprezentant la CJUE.

Patru magistrati romani vor reprezenta asociatiile profesionale: judecatorii Dragos Calin si Lucia Zaharia, co-presedintii asociatiei Forumului Judecatorilor din Romania (FJR), procurorul Alexandra Lancranjan din partea asociatiei Miscarea pentru Apararea Statului Procurorilor si procurorul Bogdan Pirlog, presedintele Asociatiei Initiativa pentru Justitie.

"Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania considera ca Romania trebuie sa tina seama in mod corespunzator de cerintele si de recomandarile formulate in rapoartele mentionate (rapoartele Comisiei Europene - n.red.) si ca nu poate adopta sau mentine masuri care contravin rezultatului prevazut de acestea sau care risca sa il compromita", este punctul de vedere al FJR.

Citeste comunicatul asociatiei, publicat duminica seara, pe site-ul FJR.

Isi vor sustine punctele de vedere in fata CJUE si reprezentantii Comisiei Europene si ai unor state care au intervenit in procedura, precum Belgia, Danemarca, Suedia.

Intrebari in serie

Magistratii CJUE au pregatit pentru cele doua zile de pledoarii mai multe intrebari, intinse pe 6 pagini. Modul in care acestea sunt redactate dezvaluie faptul ca magistratii au inteles care sunt mizele schimbarilor legislative din Justitie si de ce guvernele PSD care s-au succedat au initiat mai multe ordonante de urgenta (cum ar fi OUG prin care a fost mentinut in functie seful Inspectiei Judiciare, Lucian Netejoru, sau cea prin care a fost operationalizata Sectia Speciala).

Guvernul Romaniei trebuie sa raspunda la 15 intrebari mari (unele au mai multe sub-intrebari suplimentare - n.red.), cu privire la natura ordonantelor de urgenta ale Guvernului, la Inspectia Judiciara, la Sectia Speciala si la raspunderea materiala a judecatorilor.

De exemplu, una dintre intrebari vizeaza mentinerea lui Lucian Netejoru la sefia Inspectiei Judiciare.

"Consiliul Superior al Magistraturii dispunea, potrivit dreptului roman, de competentele necesare pentru numirea inspectorului-sef al Inspectiei Judiciare atunci cand mandatul titularului functiei a expirat la 30 august 2018? In special, facand abstractie de modificarile introduse prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 77/2018, dreptul roman prevede un mecanism juridic aplicabil in situatia in care mandatul inspectorului-sef al Inspectiei Judiciare expira fara ca un succesor sa fie numit in conformitate cu articolul 67 din Legea nr. 317/2004? Este aplicabila delegarea prevazuta de Legea nr. 303/2004?"

Cele mai multe intrebari vizeaza insa Sectia Speciala.

- "Care sunt motivele care au determinat guvernul roman sa considere necesara infiintarea, prin Legea nr. 207/2018 si prin Ordonantele de Urgenta nr. 90/2018, 92/2018, 7/2019 si 12/2019, in cadrul Ministerului Public roman, a unei sectii speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie? Care sunt motivele pentru care a fost necesara recurgerea la aceste ordonante de urgenta?"

- "Care sunt competentele de care dispune aceasta sectie si care este statutul sau in cadrul ierarhiei parchetelor din Romania? Care sunt diferentele dintre normele de numire in functie prevazute de Ordonanta de Urgenta nr. 90/2018 si normele generale de numire in functie?"

- "In ce mod infiintarea unei sectii speciale care are o competenta ratione personae in privinta infractiunilor comise de magistrati ofera, astfel cum arata guvernul roman in observatiile sale scrise, garantii suplimentare judecatorilor si procurorilor vizati de anchete penale?"

Una dintre intrebari vizeaza modalitatea prin care Sectia Speciala a incercat sa preia de la DNA cazul Tel Drum-Liviu Dragnea, sub pretextul ca este o plangere penala facuta impotriva unul magistrat.

- "In cazul in care se formuleaza o plangere penala impotriva unui judecator sau a unui procuror in cursul unei anchete referitoare la o alta persoana, dosarul privind aceasta persoana este transferat la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie? Care sunt motivele unui astfel de transfer? Articolul 881 alineatul (2) din Legea nr. 304/2004 este singurul temei legal al unui asemenea transfer?"

Sunt obligatorii recomandarile din MCV?

Pe de alta parte, CJUE a dat si o lista mai larga de aspecte care pot fi abordate de toate partile in pledoariile lor.

Cele mai multe aspecte vizeaza natura juridica a Mecanismului de cooperare si de verificare instituit prin Decizia 2006/928, obligatorie pentru statele membre destinatare si care prevede obiectivele de referinta pe care trebuie sa le atinga Romania, concretizand conditiile enuntate in Tratatul de aderare, in conformitate cu valorile si principiile pe care se intemeiaza Uniunea prevazute in special la articolul 2 si la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeana.

Aceasta este una dintre intrebari.

"Cerintele si recomandarile care figureaza in rapoartele intocmite de Comisie in temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928 vizeaza atingerea obiectivelor de referinta? in cazul unui raspuns afirmativ, este necesar sa se considere ca Romania trebuie sa tina seama in mod corespunzator de cerintele si de recomandarile formulate in rapoartele mentionate si ca nu poate adopta sau mentine masuri care contravin rezultatului prevazut de acestea sau care risca sa il compromita?"

Iata intrebarile adresate tuturor partilor in cazul infiintarii Sectiei Speciale.

"Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE se opune, in imprejurari precum cele in discutie in litigiul principal, infiintarii unei sectii speciale in cadrul Ministerului Public competente sa investigheze infractiunile savarsite de judecatori si de procurori?"

"Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE se opune ca, in imprejurari precum cele in discutie in litigiul principal, dispozitiile care reglementeaza numirea procurorilor in cadrul unei astfel de sectii, precum si functionarea acesteia sa fie adoptate pe cale de ordonanta de urgenta a guvernului?"

Ce urmeaza dupa pledoarii

Dupa sustinerea pledoariilor si sesiunea de intrebari puse de judecatorii Marii Camere a CJUE si din partea avocatului general, instanta declara inchise dezbaterile.

CJUE urmeaza sa anunte termenul in care avocatul general isi va face publice concluziile.

Din practica, acest termen ar fi in jur de o luna. Dupa concluzii, urmeaza pronuntarea CJUE.

Rolul avocatului general

Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru CJUE. Potrivit unui studiu, concluziile acestuia sunt urmate de catre Curte in aproximativ 88% din cazuri, arata advocate.ro.

Cauzele aflate pe rolul Curtii beneficiaza de doua contributii impartiale, independente una fata de cealalta: cea a judecatorului-raportor, care ghideaza Curtea de-a lungul fazelor procedurale ale cauzei si redacteaza proiectul de hotarare, si cea a avocatului-general, care ofera intregii Curtii (inclusiv judecatorului-raportor) o analiza legala detaliata a problemelor cu care Curtea a fost sesizata, urmata de o solutie motivata, de care Curtea nu este insa tinuta.

In concluziile sale, prezentate la finalul procedurii, avocatul general stabileste in detaliu cadrul de fapt si de drept al cauzei, examineaza toate sustinerile participantilor la procedura, eventual abordeaza probleme care nu au fost ridicate, dar care i se par importante in cauza si procedeaza la o cercetare proprie a normelor nationale in discutie, care poate include articole si lucrari de specialitate.

Citeste si:
Poate fi Maia Sandu o variantă pentru români? Analist: Scoate în evidență criza de leadership de la noi
Poate fi Maia Sandu o variantă pentru români? Analist: Scoate în evidență criza de leadership de la noi
Prin modestia și discursurile sale, președintele Republicii Moldova Maia Sandu se bucură de o popularitate uriașă atât la Chișinău, cât și în România, acolo unde tot mai mulți se...
Ce avere declara Sorin Oprescu când era primarul Capitalei. Artă de zeci de mii de euro cu salariu de 6.500 de lei
Ce avere declara Sorin Oprescu când era primarul Capitalei. Artă de zeci de mii de euro cu salariu de 6.500 de lei
Sorin Oprescu a fost primarul Bucureștiului începând din 2008 până în 2015, an în care a fost reținut de Direcția Națională Anticorupție după ce a primit o mită de 25.000 de euro,...