Solicitare de sesizare a CJUE: Decizia CCR privind infiintarea Sectiei de anchetare a magistratilor respecta dreptul european?

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Marti, 12 Februarie 2019, ora 11:19
7994 citiri
Solicitare de sesizare a CJUE: Decizia CCR privind infiintarea Sectiei de anchetare a magistratilor respecta dreptul european?
Foto: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

DNA si DIICOT, structuri de parchet specializate in Romania, au fost infiintate ca expresie a aderarii Romaniei la conventiile internationale de lupta impotriva terorismului, dar Sectia de investigare a magistratilor a fost creata artificial, fara vreo cerinta externa.

Pledoaria apartine unui avocat care a solicitat astazi Curtii de Apel Bucuresti sa sesizeze Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) cu mai multe intrebari prealabile. Avocatul a solicitat instantei ca CJUE sa judece aceasta cerere in procedura accelerata. Procurorul de sedinta a pus concluzii de admitere a sesizarii.

Potrivit unor surse din avocatura, instanta solutiona in acest proces plangerea facuta de un avocat impotriva unei ordonante de clasare data in cazul unui magistrat.

Curtea de Apel Bucuresti a amanat pentru vineri pronuntarea in acest caz.

Exceptia, ridicata in penal

Este pentru prima data cand sesizarea CJUE este pusa in discutie in fata unui complet de magistrati care judeca in materie penala. Pana in prezent, doua instante din Romania, Tribunalul Olt si Curtea de Apel Pitesti, au sesizat CJUE cu privire la rolul MCV si au trimis noua intrebari la instanta europeana.

In esenta, aceste sesizari trebuie sa lamureasca situatia privind infiintarea Sectiei pentru investigarea magistratulor si numirrea provizorie a sefilor Inspectiei Judiciare prin intermediul unei ordonante de urgenta.

Sursele citate au explicat pentru Ziare.com ca in esenta s-a pus in discutie sesizarea CJUE pe trei aspecte relevante: daca recomandarile MCV sunt obligatorii pentru Romania?, daca CCR poate da garantii suplimentare in dauna dreptului comunitar? si daca modul de numire al procurorilor din cadrul Sectiei de investigare al magistratilor nu afecteaza drepturile victimelor?.

Decizia CCR ar putea ajunge la CJUE

Pentru prima data este pusa in discutie si o decizie a Curtii Constitutionale, care a decis ca infiintarea Sectiei de investigare a magistratilor este constitutionala.

Potrivit unor surse din avocatura, este vorba de paragraful 141 din Decizia 33/2018 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara:

"Sub aspectul infiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, la nivelul celui mai inalt parchet national, Curtea retine ca aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigatie, si constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului.

Se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati."

Intrebarile

Iata care sunt intrebarile puse in discutie de Curtea de Apel Bucuresti:

1. Mecanismul de Cooperare si de Verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, si cerintele formulate in rapoartele intocmite in cadrul acestui mecanism au caracter obligatoriu pentru statul roman?

2. Principiul suprematiei dreptului european, asa cum a fost consfintit prin hotararea Costa impotriva ENEL din data de 15iulie 1964, si prin jurisprudenta ulterioara constanta a CJUE, se opune unei reglementari interne care sa permita unei institutii politico-jurisdictionale, precum Curtea Constitutionala a Romaniei, sa infranga sau cel putin sa repuna in discutie prin decizii nesupuse vreunei cai de atac principiul mentionat anterior?

(In cazul Costa v. ENEL, Curtea de Justitie Europeana a pus bazele principiului rangului prioritar al dreptului comunitar.)

3. Articolele 8 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), 67 alineatul 1 din TFUE, art 2 teza 1 din TFUE, art 9 teza 1 din TFUE, art 19 al 1 al doilea paragraf din TFUE se opun unei reglementari interne care sa instituie o sectie de procuratura care sa aiba competenta exclusiva de a ancheta orice tip de infractiune savarsita de judecatori sau procurori?

Citește și:
De ce este exclusă aderarea la Schengen în prima parte a anului 2023 și ce șanse avem în a doua parte. Calendarul evenimentelor care pot influența situația și miza Austriei
De ce este exclusă aderarea la Schengen în prima parte a anului 2023 și ce șanse avem în a doua parte. Calendarul evenimentelor care pot influența situația și miza Austriei
În cea mai recentă reuniune a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, cel care votează extinderea Spațiului Schengen, nu s-a discutat oficial despre aderarea României....
Marcel Ciolacu atacă PNL cu privire la rotativă: ”Trebuie să depăşim mofturile de politicieni mărunţi”
Marcel Ciolacu atacă PNL cu privire la rotativă: ”Trebuie să depăşim mofturile de politicieni mărunţi”
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat vineri, 27 ianuarie, la Brăila, despre rotaţia premierilor din luna mai şi schimburile de ministere, că ”dacă revenim la mofturile de a băga funcţiile...