Sfanta Sofia din Istanbul s-a deschis vineri ca moschee pentru prima data dupa 86 de ani, relateaza dpa. Adhan-ul - chemarea credinciosilor musulmani la rugaciune - a rasunat cand deja o multime de sute de oameni se adunase in fata fostei bazilici crestine din secolul al VI-lea.
Masurile de distantare pentru evitarea raspandirii coronavirusului au fost ignorate in buna masura. Oamenii s-au asezat pe saluri si covoare in piata dintre Sfanta Sofia si Moscheea Albastra, iar la barierele de securitate s-au adunat alte zeci care doreau sa intre.
Presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care a facut deja joi inspectia finala a edificiului, a sosit la Sfanta Sofia impreuna cu sotia sa Emine. Erdogan, care purta o masca, mai era insotit si de Ali Erbas, seful principalei autoritati religioase Diyanet, si de alti membri ai cabinetului. Seful statului turc, care a semnat la 10 iulie decretul care transforma muzeul Sfanta Sofia in moschee, a declarat ca ''visurile tineretii sale'' au devenit realitate.
Un panou verde cu inscriptii aurii in turca, araba si engleza afiseaza acum noua denumire: Marea Moschee Hagia Sophia. Podeaua este acoperita cu un covor de culoare turcoaz aprins, iar perdele albe acopera, la ora rugaciunii musulmane, mozaicurile cu icoanele Fecioarei Maria sau pruncului Iisus si alte simboluri crestine. Schelele pentru lucrarile de restaurare la monumentul din patrimoniul mondial UNESCO sunt partial mascate cu un panou mare de culoare maro, cu versete din Coran.
Majoritatea cailor de acces spre moschee au fost blocate, transportul public a fost restrictionat si au fost desfasurati 21.000 de politisti. Guvernatorul metropolei Istanbul, Ali Yerlikaya, a cerut publicului sa vina cu patru lucruri: "masti, covoare de rugaciune, rabdare si intelegere".
Construita de imparatul bizantin Justinian in anul 537, cand a fost cea mai mare biserica din intreaga crestinatate, Sfanta Sofia a fost transformata in moschee in 1453 de sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul, dupa ce otomanii au ocupat Constantinopolul si si-a pastrat acest statut pana la decretul din 1934 al lui Mustafa Kemal Ataturk, parintele statului turc modern, laic. In 10 iulie anul acesta, Consiliul de Stat, cea mai inalta instanta administrativa din Turcia, a anulat decretul respectiv, iar dupa cateva ore, actualul presedinte a semnat un altul, prin care a retransformat edificiul in lacas de cult musulman.
Statele Unite, Uniunea Europeana, Rusia, UNESCO si capi ai mai multor biserici si-au exprimat ingrijorarea fata de modificare, insa Erdogan a insistat ca este vorba despre "un drept istoric si suveran al Turciei" si ca vor fi primiti in continuare turistii si credinciosii de orice confesiune. Mai mult, intrarea va fi de acum gratuita.
Conducatorii ortodocsi din SUA si Grecia urmau sa tina "o zi de doliu". Arhiepiscopul Epidophoros, intaistatatorul Bisericii Grecesti Ortodoxe din Statele Unite, a informat pe Twitter ca s-a intalnit joi cu presedintele Donald Trump si cu vicepresedintele Mike Pence pentru a discuta "teama noastra grava" legata de soarta Sfintei Sofia. Pence a afirmat ca SUA vor face apel, alaturi de ortodocsii greci, ca monumentul "sa ramana accesibil ca sursa de inspiratie si reflectie pentru orice persoana, de orice credinta".
Erdogan a participat in mai, prin videoconferinta, la prima recitare a unui capitol din Coran la Sfanta Sofia - atunci inca muzeu - cu ocazia comemorarii a 567 de ani de la cucerirea otomana a Constantinopolului. Presedintele, care promoveaza simbolismul otoman si il glorifica pe sultanul Mahomed Cuceritorul, a afirmat ca retransformarea Sfintei Sofia in moschee este "a doua cucerire".
Vor muri turcii... Vezi tot