Avocata tortionarului Ficior: Fapta este grava, dar in realitate lucrurile nu stau asa

Avocata lui Ion Ficior a declarat, joi, la iesirea din Parchetul instantei supreme, ca acesta a fost pus sub acuzare de procurori pentru infractiunea de genocid, precizand ca fapta este grava, "dar in realitate lucrurile nu stau chiar asa".

"Daca ne gandim la fapta de genocid, atunci, da, ea este grava, dar in realitate lucrurile nu stau chiar asa", a spus avocata.

Aceasta a precizat ca in continuare se vor face toate demersurile pentru o aparare corespunzatoare.

"La acest moment nu s-au adminstrat probe suficiente. Veti fi informati la momentul oportun de modul in care se desfasoara ancheta", a mai spus avocata lui Ficior.

Ion Ficior a stat la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproximativ 30 de minute, timp in care procurorii i-au adus la cunostinta acuzatia de genocid in dosarul deschis in urma denuntului formulat la adresa fostului comandant al Coloniei de munca Periprava de catre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).

Surse judiciare declarau anterior ca tortionarul Ion Ficior a fost pus sub acuzare pentru genocid, in dosarul privind moartea unor detinuti la Colonia de munca Periprava, unitate pe care a condus-o in perioada 1958-1963.

Ion Ficior, urmarit penal. Tortionarul este acuzat de genocid

Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a inregistrat in 19 septembrie denuntul pentru genocid formulat de IICCMER impotriva colonelului (r) Ion Ficior.

IICCMER a aratat in denunt ca Ion Ficior, in virtutea functiilor de comandant si loctiitor de comandant detinute in perioada 1958-1963, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva categoriei detinutilor politici aflati la Periprava.

Reprezentantii IICCMER au sustinut ca regimul de exterminare pus in aplicare de Ion Ficior era caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor si a ingrijirilor medicale, batai si alte violente, lipsa conditiilor elementare de trai si, nu in ultimul rand, prin numarul impresionant de decese survenite.

"Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc mai precizeaza in cuprinsul denuntului ca a identificat cel putin 103 cazuri de deces, inregistrate in perioada 1958-1963, in randul detinutilor politici de la Periprava, perioada in care numitul Ficior Iosif Ioan a exercitat functii de conducere a coloniei de munca", a precizat PICCJ in comunicat.

IICCMER a solicitat in 18 septembrie Parchetului ICCJ inceperea urmaririi penale a lui Ion Ficior pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de tortionar prezentat, dupa Alexandru Visinescu.

Presedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, declara ca in urma investigatiilor facute de reprezentantii institutului au fost identificate mai multe probe ce indica faptul ca, in perioada in care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a indeplinit functia de comandant al Coloniei de munca de la Periprava, respectiv 1958-1963, detinutii politici au fost supusi unui regim de detentie extrem de dur, fiind infometati si batuti.

Ion Ficior a introdus la Colonia de munca Periprava un regim de detentie abuziv, represiv, discretionar impotriva detinutilor politici, considerati atunci o amenintare la adresa noului regim, mai spunea Muraru.

Acesta preciza ca au fost stranse documente care arata ca in perioada in care la conducerea Coloniei de munca Periprava a fost Ion Ficior au murit 103 detinuti, toti condamnati pentru delicte politice, probele fiind transmise Parchetului.

Cele mai multe decese, respectiv 54, au fost inregistrate pentru grupa de varsta 50-59 de ani. Cel mai tanar decedat avea 19 ani, iar cel mai in varsta, 71 de ani.

IICMER a identificat peste 50 de supravietuitori ai Coloniei de munca de la Periprava, fiind luate marturii de la 21 fosti detinuti politici.

"Decesele inregistrate in timpul mandatului colonelului Ion Ficior definesc regimul de detentie instituit de acesta si reprezinta premisele instituirii regimului de exterminare a detinutilor politici", preciza Muraru.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti inceperea urmarii penale a fostului comandant al inchisorii Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu, pentru omor deosebit de grav.

In 9 august, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, dosarul avand ca obiect denuntul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului impotriva tortionarului Alexandru Visinescu.

Parchetul instantei supreme anunta, in 3 septembrie, ca Alexandru Visinescu este urmarit penal pentru genocid, intrucat in perioada 1956-1963, cand a condus Penitenciarul Ramnicu Sarat, i-a supus pe detinutii politici la rele tratamente, batai si alte violente, i-a lipsit de hrana, medicamente si asistenta medicala.

Potrivit procurorilor, in perioada 1956-1963, Alexandru Visinescu, in calitate de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, "a supus colectivitatea reprezentata de detinutii politici incarcerati in Penitenciarul Ramnicu Sarat la conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea fizica a acestora, prin actiuni ce depasesc cadrul legal (lipsa medicamentelor si a ingrijirii medicale refuzul de a acorda asistenta adecvata, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer catre spitalele penitenciar, degradarea starii de sanatate a condamnatilor prin lipsa hranei, lipsa incalzirii, pedepsele aplicate discretionar si abuziv detinutilor, conditii de detentie inumane, rele tratamente, bataia si alte violente, ignorarea adreselor si sesizarilor formulate de catre detinuti) ".

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...