Romania, incotro?

Autor: Cristian Diaconescu - profesor de drept international
Duminica, 31 Decembrie 2017, ora 09:01
15115 citiri

Odata ce modificarile aduse legilor 303, 304 si 317 din 2004 au devenit efective, prin adoptarea lor in Parlament, discutia se muta la nivelul altor institutii - interne si internationale - care se vor pronunta in legatura cu efectele pe care aceste acte normative le vor produce atat din punctul de vedere al functionarii sistemului judiciar romanesc, cat si din perspectiva pozitionarii viitoare a Romaniei, in context european.

PLANUL INTERN

Premisa afisata, la nivelul opiniei publice, de la care s-a plecat in acest demers a fost necesitatea inlaturarii abuzurilor in cazul unor dosare aflate, mai ales, in faza de urmarire penala, punerea in aplicare a Directivei nr. 343/2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale, supra - aglomerarea penitenciarelor si iminenta unei decizii - pilot din partea CEDO, precum si intarzierea adoptarii, in Parlament, a unor modificari necesare privind Legile Justitiei, conform deciziilor Curtii Constitutionale. La sfarsitul procesului decizional, condus si comunicat catastrofal, aproape nici una dintre aceste tinte nu se regaseste in produsul final, adoptat de Parlament.

Intelegand diversiunea, opinia publica, covarsitoarea majoritate a organizatiilor profesionale, toate partidele politice altele decat coalitia majoritara, societatea civila au reactionat vehement impotriva masurilor adoptate fie de guvern (respinse, ulterior, la presiune publica, in Parlament, cu majoritatea asigurata "de aceeasi culoare politica ca si cea a guvernului") fie de Parlament - prin sesizarea directa a ministrului Justitiei si ocolirea deciziei guvernamentale, dar si prin abuzuri procedurale fara precedent.

Tabloul, la sfarsit de an, este dramatic. Cu exceptia catorva voci din coalitia de guvernare, care cu agresivitate (oarecum explicabila fiind pusi sa infrunte intreaga societate pentru cauza justitiei, in locul colegilor de partid care stau "la cutie") toata opinia publica, precum si sistemul judiciar contesta vehement intregul demers.

Sigur ca sunt si modificari bune si necesare privind exercitiul autoritatii judecatoresti. Dar din punctul de vedere al perceptiei publice nu functioneaza criteriile cantitative.

Este suficient ca un numar de "imbunatatiri" sa fie vadit neconstitutionale, sa favorizeze politicul in defavoarea justitiei, sa limiteze independenta institutiilor puterii judecatoresti, sa legitimeze abuzul in loc de a-l inlatura pentru ca intregul proiect sa se prabuseasca.

Responsabilitate Curtii Constitutionale este, in acest moment, enorma. Aproape istorica. Este ultima instanta care poate regla democratic un litigiu privind raportarea la Constitutie a unui demers legislativ. Deciziile Curtii Constitutionale se aplica obligatoriu fara a exista vreo institutie de apel intr-o democratie functionala. Deocamdata atat.

PLANUL EXTERN

Tablou european este cat se poate de complicat, plasand Romania (pentru ca la acest nivel nu se mai discuta de partide politice sau de politicieni romani oricum cvasiunanimi pe scena marilor proiecte internationale) intr-un context stupefiant pentru cei care urmaresc relatia dintre decizia politica interna si promovarea intereselor nationale in state NATO si UE.

Cu un an in urma, pentru Romania se deschidea un coridor nesperat de implicare in viitorul proiect european. Competitia exista, chiar si intre parteneri, iar cine nu se califica "pentru primul val" de reintegrare asteapta un alt moment, cand si daca acesta va mai veni.

Politicile iliberale promovate in Polonia si Ungaria, participarea extremei drepte la guvernul din Austria, tensiunile in relatia Turcia-UE, nivelul de risc securitar foarte ridicat la frontiera estica a NATO si UE au amplificat puternic interesul intregii comunitati internationale privind pozitia Romaniei in regiune. Din punct de vedere strategic nici un proiect credibil - european dar si euro-atlantic - nu ar fi fost de conceput fara a se avea in vedere pozitionarea Romaniei.

Bucurestiul avea o singura responsabilitate si anume sa ramana predictibil in cadrul sistemului de valori si standarde ale lumii occidentale, la care "a aderat de buna voie si nesilit de nimeni".

Peste noapte, Romania a devenit nefrecventabila cel putin din punctul de vedere al perceptiei privind functionarea statului de drept.

In UE, tensiunile in relatiile cu statele care promoveaza iliberalismul vor fi mai atent urmarite decat Brexit-ul, iar confruntarea cu cei care doresc beneficiile UE, dar stramba din nas cand este vorba de valori va fi transanta.

Ce au facut autoritatile de la Bucuresti? Au respins cu brutalitate, uneori folosind un limbaj inadmisibil in relatiile internationale moderne, toate avertizarile diplomatice insistente, repetate, transmise din Europa, dar si din SUA in legatura cu derapajele de la functionarea statului de drept.

Au consumat, practic, intregul oxigen al dialogului politic cu Bruxelles-ul incercand sa explice, repetat, uneori folosind un dublu limbaj, ce se intampla cu justitia din Romania, de ce sunt sute de mii de oameni in strada sau de ce lipsesc rezultatele unui dialog coerent cu institutiile judiciare romanesti ori cu Comisia de la Venetia.

Fara nici un rezultat. Raportul MCV este foarte critic (pentru cine a uitat, Mecanismul de Cooperare si Verificare este parte a Acordului de Aderare a Romaniei la UE), cele 12 recomandari ale Comisiei privind "concretizarea MCV-ului" (pe care reprezentantii Romaniei le-au solicitat) au fost implementate intr-o mica masura, iar Romania nu numai ca a pierdut pozitia privilegiata dar, in doua saptamani, va fi pusa in situatia sa dea explicatii, alaturi de Polonia, in sistemul GRECO al Consiliului Europei.

In afara de derapajele privind statul de drept intre Romania pe de o parte, Polonia si Ungaria pe de alta parte nu exista vreo asemanare. Guvernele de la Varsovia si Budapesta continua sa asigure cea mai buna absorbtie a fondurilor europene din intregul bloc comunitar, joaca puternic in proiecte regionale, in domeniile securitatii si energiei, sunt prezente cu strategii in Balcanii de Vest Ucraina sau Republica Moldova ca, de altfel si pe verticalele cu SUA sau Federatia Rusa, dar, mai ales au sprijinul popular, asumat si deschis, atunci cand, in campaniile electorale, partidele de la guvernare au propus modificarile legilor de functionare ale sistemelor judiciare.

Nici una dintre din aceste premise nu functioneaza in cazul Romaniei. Si atunci, care este proiectul strategic al Bucurestiului? In ce directie va fi dusa o natiune care, cu exceptia unui grup de politicieni, este respectata de toti partenerii sai?

In 2018, Germania, Franta si statele nordice vor reveni, in forta, cu proiectul initiat in vara anului 2017 privind conditionarea accesului la fondurile europene de functionarea statului de drept. Recent, printr-o scrisoare, Guvernul olandez a cerut reluarea acestui subiect.

Blocarea curentelor politice, populiste, xenofobe, etno-nationaliste - cu potential de a distruge intregul Proiect European - ar urma sa se realizeze prin apararea coerenta a valorilor europene incepand cu statul de drept.

Jocul politic international se va tensiona serios iar "actorii" fara proiect, care fac greseli neprovocate, vor lipsi "motivat" de la masa deciziilor majore. Stimata Coalitie majoritara, ROMANIA, INCOTRO?

Cristian Diaconescu este licentiat in drept, presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, iar de-a lungul timpului a ocupat functii de secretar de stat, vicepresedinte al Senatului, ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Controversata taxă pe soare, eliminată de Guvern. Anunțul ministrului Energiei pentru prosumatori
Controversata taxă pe soare, eliminată de Guvern. Anunțul ministrului Energiei pentru prosumatori
Guvernul a adoptat joi, 28 martie, Ordonanţa pentru modificarea şi completarea OUG 27/2022 prin care este eliminată taxa pe soare pentru prosumatori şi actualizează schema de sprijin pentru...
Se interzise fumatul țigărilor electronice în spațiile publice închise și în birouri. Ce mai prevede legea promulgată de Klaus Iohannis
Se interzise fumatul țigărilor electronice în spațiile publice închise și în birouri. Ce mai prevede legea promulgată de Klaus Iohannis
O lege promulgată deja de președintele Klaus Iohannis interzice vânzarea către minori a țigărilor electronice, dar și a dispozitivelor de vapat, cu sau fără nicotină. Acestea au fost...
#legile justitiei modificari, #Romania legi justitie , #Perspective 2018