Politistii cercetati penal pot candida pentru functii de conducere, a decis Stroe

Politistii care fac obiectul unor dosare penale pot concura pentru functii de conducere, dupa ce ministrul Radu Stroe a eliminat din Ghidul carierei politistilor prevederea prin care acestia nu se puteau prezenta la concurs in cazul in care se aflau curs de urmarire penala.

Decizia ministrului de Interne a venit la doar cateva zile dupa raportul MCV din ianuarie, critic la adresa Romaniei, si cu doar cateva zile inainte ca subiectul intrarii Romaniei in Spatiul Schengen sa fie discutat in Consiliul JAI.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anuntat ca modificarile in Ghidul carierei politistilor si cadrelor militare din MAI au fost facute ca urmare a unei "neconcordante intre Ghidul carierei si Statutul politistului".

Reprezentantii MAI au explicat ca, potrivit Statutului politistului, un cadru care ocupa o functie de conducere si fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale isi pastreaza pozitia, intrucat punerea la dispozitie si implicit eliberarea din functie se face doar in situatia punerii in miscare a actiunii penale sau trimiterii in judecata.

In aceste conditii, conducerea MAI a considerat ca, daca sefii isi pot pastra functiile pe perioada urmaririi penale, atunci si politistii urmariti penal care doresc sa participe la concurs pentru ocuparea unei functii de conducere trebuie sa aiba dreptul sa se inscrie.

MAI a explicat, intr-un comunicat, ca "unele dintre conditiile pe care trebuiau sa le indeplineasca politistii si cadrele militare, in vederea participarii la concursuri pentru ocuparea unei functii de conducere vacante, erau acelea de a nu se afla in curs de urmarire penala, pe de o parte, iar pe de alta parte, de a nu fi pusi la dispozitie".

Prin urmare, explica ministerul, exista deja o conditie referitoare la neimplicarea politistilor si cadrelor militare in fapte penale, fapt ce asigura o selectie din acest punct de vedere a personalului pentru accederea la o functie de conducere.

Ghid cu exemple

"Mai mult, din interpretarea textelor normative relative la conditiile de ocupare a functiilor de conducere vacante, reiesea o situatie discriminatorie in ceea ce priveste politistii si cadrele militare care doresc sa participe la un examen/concurs pentru ocuparea unei astfel de functii, fata de cei care ocupa o astfel de functie.

Exemplificam in acest sens situatia unui politist/cadru militar care ocupa o functie de conducere si fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale: acesta poate ocupa in continuare o functie de conducere intrucat potrivit dispozitiilor statutare punerea la dispozitie si implicit eliberarea din functie opereaza doar in situatia punerii in miscare a actiunii penale/ trimiterii in judecata.

Insa, un politist/cadru militar fata de era inceputa urmarirea penala, deci aflat in aceeasi situatie cu cel din exemplul anterior, nu poate participa la un examen/concurs pentru ocuparea unei functii de conducere", a mai precizat MAI.

Cadru legal pentru chestorul Constantin Manoliu?

MAI a facut aceste precizari dupa ce presa a relatat faptul ca modificarea facuta de Radu Stroe in Ghidul carierei politistului s-ar fi realizat pentru a crea un cadru legal numirii in functia de sef al Corpului de Control a chestorului Constantin Manoloiu - imputernicit pe aceasta functie dupa ce a condus Directia de Pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din MAI.

Constantin Manoloiu a fost pus oficial sub acuzare in august 2012, impotriva sa fiind declansata urmarirea penala pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, dupa cum a informat Ministerul Public.

Parchetul general a precizat ca procurori ai Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus, la 6 august, inceperea urmaririi penale fata de Constantin Manoloiu, "sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice prevazuta de art. 248 raportat la art.248 indice 1 Cod penal".

"Din probatoriul administrat in cauza, pana in acest moment al urmaririi penale, s-a retinut faptul ca invinuitul, in calitate de director al Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, nu a respectat dispozitiile art. 5 din HG 682/7 iulie 2012 pentru stabilirea masurilor tehnico-organizatorice privind referendumul national din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea presedintelui Romaniei", a aratat Parchetul general.

Urmarirea penala a inceput dupa ce intr-o adresa din 2 august 2012, emisa de catre Manoloiu si transmisa ulterior Curtii Constitutionale (CC), care continea comunicarea Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din MAI, s-a precizat ca Ministerul Administratiei si Internelor "nu isi poate asuma veridicitatea numarului de persoane inscrise in listele electorale permanente, deoarece aceasta atributie revine exclusiv Autoritatii Electorale Permanente".

Urmare a datelor contradictorii care au fost transmise in legatura cu numarul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de catre autoritatile publice implicate (Institutul National de Statistica, Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea Electorala Permanenta), Curtea Constitutionala a decis amanarea pronuntarii unei hotarari cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului national din data de 29 iulie pentru demiterea presedintelui Romaniei si pentru confirmarea rezultatelor referendumului pentru data de 12 septembrie 2012.

Ulterior, Curtea Constitutionala, pentru a nu mentine aceasta stare de instabilitate o perioada de timp atat de mare, a revenit cu un comunicat prin care anunta ca decizia cu privire la referendum va fi luata la 31 august 2012, a mai aratat Ministerului Public.

Invinuitul Manoloiu Constantin, sustineau procurorii, a eludat dispozitiile legale incidente in materia atributiilor sale, cunoscand ca incalca legislatia in materie si ignorand acest aspect.