Roadele politicii Angelei Merkel: 68% dintre imigranti au o slujba

Marti, 01 Septembrie 2020, ora 06:50
4627 citiri
Roadele politicii Angelei Merkel: 68% dintre imigranti au o slujba

In urma cu cinci ani, pe masura ce tot mai multi refugiati au ajuns in Europa, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, spunea: "Ne vom descurca." Criticii au numit atunci aceasta declaratie "marea ei greseala", dar timpul a dovedit ca a avut dreptate.

Mohammad Hallak a gasit cheia pentru a debloca misterele noii sale patrii, cand si-a dat seama ca poate schimba subtitrarile din contul de Netflix in germana. Sirianul de 21 de ani din Alep a notat cuvinte pe care nu le cunostea, si-a marit vocabularul si a devenit rapid vorbitor fluent de germana. Anul trecut, a trecut examenele de final de liceu cu o nota de 1,5, cea mai buna nota din anul sau.

La cinci ani dupa ce a sosit in Germania ca minor neinsotit, Hallak se afla acum in anul trei de studiu informatica la Universitatea Westfalia de Stiinte Aplicate, unde studiaza informatica, si isi doreste sa ajunga antreprenor IT.

"Germania a fost visul meu. Am simtit dintotdeauna ca apartin acestui loc", spune el.

Hallak, student cu o motivatie exceptionala si cu aptitudini sociale ridicate, nu este reprezentativ pentru toate cele 1,7 milioane de persoane care au solicitat azil in Germania intre 2015 si 2019, transformand-o astfel in tara cu cea de-a cincea cea mai mare populatie de refugiati din lume. Unii dintre cei cu care a calatorit prin Turcia si peste Marea Mediterana, spune el, nu au preluat mai mult de cateva cuvinte si "doar se racoresc".

Dar nici Hallak nu este o exceptie. Peste 10.000 dintre oamenii care au sosit in Germania ca refugiati, in 2015, stapanesc limba suficient pentru a se inscrie la o universitate germana.

In plus, mai mult de jumatate (68%) dintre refugiatii din Germania lucreaza si platesc impozite. Dintre copiii si adolescentii refugiati, peste 80% spun ca au un puternic sentiment de apartenenta si se simt acceptati de colegii lor de scoala, relateaza The Guardian.

Povesti de succes precum cea a lui Hallak rascumpara partial optimismul exprimat de Angela Merkel in propozitia rostita acum cinci ani, la apogeul unuia dintre cei mai zbuciumati ani din istoria europeana recenta - o declaratie care aproape ca a costat-o functia si pe care ea insasi a retras-o partial, ulterior.

"Am spus simplu, Germania este o tara puternica", a declarat cancelarul german intr-o conferinte de presa, in Berlin, la 31 august 2015, incercand sa raspunda ingrijorarilor cu privire la cresterea uriasa a numarului de cereri de azil pentru Germania, din partea refugiatilor proveniti in special din Siria, Irak si Afganistan.

"Motivul cu care abordam aceste chestiuni trebuie sa fie: am reusit deja atat de mult, vom gestiona acest lucru." In timpul ce televiziunea germana difuza interviului lui Merkel, apareau titluri care raportau ca Ungaria trimite o multime de trenuri la granita germana.

Expresia germana pe care a folosit-o Merkel, "Wir schaffen das" ("Ne vom descurca"), a devenit atat de memorabila, in principal pentru ca, in saptamanile si lunile urmatoare, a fost citata la nesfarsit de catre cei care credeau ca mesajul optimist al cancelarului german incurajase milioane de migranti sa vina in Germania.

"Actiunile lui Merkel vor fi greu de corectat. Ea a exacerbat o problema care va fi cu noi ani de zile, poate decenii.", titrau ziarele germane, la acea vreme.

Partidul Alternative fur Deutschland (AfD), un partid de dreapta, anti-euro, sustinut de un segment restrans al populatiei, a speculat maxim momentul, cu mesaje populiste de genul: cand Merkel a spus "Ne vom descurca", a vrut sa spuna "Te vei descurca", pentru ca noi va trebui sa facem fata nivelurilor crescande de criminalitate, terorism si dezordine publica.

"Nu vrem sa gestionam acest lucru!", proclama politicianul AfD, Alexander Gauland, la un miting, in octombrie 2015.

In lunile si anii urmatori - in urma atacurilor sexuale de Revelion, din Koln, a atacului terorist Bataclan, de la Paris, si a atacului cu camionul intrat in piata de Craciun, din Berlin, discursul de dreapta parea sa castige atentia unei parti din ce in ce mai mari a populatiei germane - chiar si atunci cand crimele nu erau fost comise de refugiati sositi in 2015.

Potrivit The Guardian, pana in 2017, a existat o opinie generala conform careia "Ne vom descurca" a anulat cariera lui Merkel si a fost o "greseala catastrofala", cum a catalogat-o Donald Trump.

"Cea mai proasta decizie pe care a luat-o un lider european, in timpurile moderne. Cariera ei s-a incheiat", declara si Nigel Farage, pentru Fox News.

Cu toate acestea, astazi, Merkel se afla inca in fruntea celei mai mari economii europene, sustinuta la niveluri record in timp de pandemie.

Si, desi, cum era de asteptat, Merkel nu va mai candida la alegerile federale din 2021, succesorul ei in partid pare mai degraba un centrist decat un hardliner, in pozitia sa fata de imigratie.

Intre timp, AfD nu a ajuns niciodata la punctul "cand va fi al doilea cel mai mare partid al tarii", asa ii prezicea istoricul Niall Ferguson, in februarie 2018. Partidul a stabilit o prezenta constanta in parlamentele locale din toata Germania, in special in landurile din estul fost socialist. Dar, la nivel federal, AfD a cazut pe locul patru in sondaje, de la locul trei, si este puternic lovit de cand imigratia nu mai e un subiect de top in agenda politica.

Spectrul terorismului jihadist, despre care unii se temeau ca va patrunde in inima Europei Centrale, odata cu refugiatii, a disparut in ultimii ani.

Dupa seria celor sapte atacuri cu autori islamisti, din Germania, in 2016, care au culminat cu camionul intrat in Piata de Craciun din Berlin, in luna decembrie, a fost liniste in ultimii ani.

Peter Neumann, expert in terorism la Departamentul de Studii de Razboi al King's College, din Londra, isi aminteste ca a fost invitat la o televiziune germana, la apogeul crizei, in 2015. "Atunci am avut un mesaj oprimist, dar in adancul sufletului eram ingrijorat. Oare va functiona asta? Cu aproape un milion de oameni despre care stim atat de putin? imi spuneam".

"Stiam ca unii dintre barbatii implicati in atacul de la Bataclan au exploatat haosul pentru a intra in Europa, in unele cazuri dandu-se drept refugiati sirieni. Stiam, de asemenea, ca marea majoritate a oamenilor care au sosit erau barbati tineri, insa chiar demografia este cea mai sensibila la radicalizare. Si totusi, putem spune acum ca cele mai grave temeri nu s-au implinit", spune Peter Neumann.

Cu toate acestea, Neumann crede ca acest lucru s-a datorat si eficientei crescande a agentiilor de informatii germane.

Potrivit datelor colectate de Petter Nesser, un senior in cercetare, al Uniunii Norvegiene de Cercetare a Apararii, 16 comploturi teroriste cu motiv jihadist au fost dejucate de germani, de la inceputul anului 2015, mai mult decat in Franta sau Marea Britanie, in aceeasi perioada.

Evenimentele din vara anului 2015 au mobilizat si radicalizat in continuare cercurile extremiste de dreapta ale Germaniei, care au atacat centrele de azil ale refugiatilor, cu sticle incendiare si au asasinat politicieni cu opinii pro-imigratie, precum Walter Lubcke, al CDU. Nicio alta tara din Europa nu a avut manifestari de dreapta atat de violente si fatale, ca Germania.

Oficiul Federal German pentru Investigatii Criminale a inregistrat o crestere a infractiunilor, inclusiv a infractiunilor violente, intre anii 2014 si 2016, iar tendinta a fost corelata cu afluxul de migratie. Procentul solicitantilor de azil gasiti vinovati de astfel de infractiuni s-a dublat, in aceeasi perioada. Cu toate acestea, majoritatea acestor infractiuni s-au intamplat in adaposturile pentru refugiati, unde au fost initial adapostiti noii sositi. Pana in 2017, cand Trump sustinea ca "In Germania criminalitatea a crescut pentru ca a primit toti acei ilegali", numarul infractiunilor a scazut. In 2019, criminalitatea din Germania a inregistrat un record: cel mai scazut procent, din ultimii 18 ani.

Cum ramane, insa, cu crima organizata de la granitele Europei, unde traficantii de persoane se folosesc de cei dispusi sa riste totul in speranta unei vieti mai bune?

Intr-o carte din 2017, privind reformarea politicii de acordare de azil, economistul britanic Paul Collier sustinea ca "desi industria era deja bine dezvoltata in Marea Mediterana, cresterea masiva a cererii, declansata de invitatia Germaniei, a sporit si mai mult afacerile sindicatelor criminale".

Gerald Knaus, presedintele Initiativei Europene de Stabilitate, un grup de reflectie care sfatuieste statele membre UE cu privire la politica migrationala, il contrazice vehement: "Teza conform careia Merkel a creat criza refugiatilor era absurda inca din 2015, iar retrospectiv este si mai absurda", spune el.

Studiile nu au reusit sa gaseasca date care sa demonstreze ca "Ne vom descurca" al lui Merkel a intensificat in mod semnificativ miscarea refugiatilor in Europa, desi este probabil sa fi influentat deciziile celor care se aflau deja in Europa la acea vreme.

"Intrebarea este: ce ar fi putut face Merkel diferit?" spune Knaus.

"Reintroduceti granitele si incercati ce a facut Franta, dupa atacurile de la Bataclan, din noiembrie 2015, trimitand toti migrantii inapoi in Italia? Acest lucru s-a dovedit inutil: Franta a primit de doua ori mai multe cereri de azil in 2019, decat in 2015. Nu puteti sigila o granita larg deschisa, cu retorica si cativa politisti in plus la frontiera, iar brutalitatea a fost exclusa, din fericire, in Germania ", subliniaza el.

Pozitia Germaniei in 2015 s-a dovedit prea optimista, in sensul in care guvernul Merkel parea sa creada ca evenimentele tumultuoase din acea vara vor duce la o reforma rapida a Regulamentului de la Dublin, mecanismul care determina ce stat este responsabil pentru examinarea unei cereri de azil.

"Germanii au crezut ca toata lumea se va inscrie la un sistem de cote, pentru ca asa este corect, dar nu au stiut sa explice cum ar functiona acest lucru in practica", spune Gerald Knaus.

In schimb, guvernul Merkel a luat masuri unilaterale pentru a incetini rata noilor sositi.

Un acord intre Turcia si UE pentru oprirea migratiei neregulate si inlocuirea acesteia cu un sistem de reinstalare, dezvoltat de think-tank-ul lui Knaus, a oprit drastic fluxul de migranti catre Europa, in 2016.

Guvernul Merkel a incercat ulterior sa limiteze cererile de azil din nordul Africii, prin adaugarea Algeriei, Marocului si Tunisiei pe lista tarilor considerate sigure, dar propunerea a fost ulterior respinsa de camera superioara a parlamentului german.

In luna martie 2020, Germania a lansat o campanie de socializare pentru a descuraja refugiatii sirieni sa se angajeze intr-o calatorie spre Europa centrala, iar "marea coalitie" a lui Merkel cu partidul social-democratic de centru-stanga a votat impotriva primirii chiar si a 5.000 de refugiati vulnerabili, blocati in taberele din Grecia.

Merkel nu si-a retras niciodata cuvintele din august 2015, asa cum multi chiar si din propriul partid au insistat ca ar trebui sa faca. Dar ea s-a asigurat ca o situatie similara nu se va mai repeta pe pamantul german, in timpul mandatului sau.

Intr-o dupa-amiaza sufocanta, in suburbia sudica a Berlinului, in centrul de tranzit Marienfelde, prima escala pentru multi est-germani care au fugit in vest, in timpul razboiului rece, care acum gazduieste solicitanti de azil din intreaga lume, voluntarii ridica baraci si pun ghirlande in curte, iar un grup de barbati si femei din Siria, Afganistan si Irak sunt la intalnirea cu ofiterul de integrare, pentru a cere sfaturi si a-si comunica nemultumirile.

Un sirian in varsta de 44 de ani este ingrijorat ca ar putea pica examenul de limba, de luna viitoare - cursurile de germana au fost anulate din cauza pandemiei, iar semnalul wireless din tabara este prea slab pentru invatarea online - si are mare nevoie de el pentru a putea incepe sa lucreze.

Germania nu a fost destinatia aleasa de tatal a trei copii, ajuns in tara prin programul de relocare al agentiei Natiunilor Unite pentru refugiati, UNHCR, in 2018. Este recunoscator ca guvernul Merkel l-a primit, dar asteptarea pentru un permis de munca incepe sa-l exaspereze. Inainte de Berlin, a lucrat sase ani ca patiser la Izmit, Turcia, dar brutarii germani nu vor sa ii accepte calificarile si ii cer inca un stagiu de doi ani. "Este foarte frustrant", povesteste el.

Ofiterul de integrare il asigura ca empatizeaza cu situatia sa - Katarina Niewiedzial, care ocupa functia din 2019, a fost ea insasi migranta, dupa ce a ajuns in Germania din Polonia, la varsta de 12 ani. Ea cunoaste, din experienta personala, domeniile in care Germania este slab echipata pentru integrarea noilor veniti.

Angajatorii germani sunt adesea reticenti in recunoasterea calificarilor straine. In cazul in care migrantii nu au certificate pentru a dovedi ca sunt suficient de calificati pentru a face o treaba, acestia pot aplica pentru a-si demonstra abilitatile intr-un interviu, dar pentru asta au nevoie sa vorbeasca germana fluent - o provocare mai mare pentru adultii de 40 de ani, precum brutarul sirian, decat pentru adolescentii ca Hallak.

Anul trecut, Camera de Comert din Germania a efectuat doar 80 de astfel de interviuri de "analiza a calificarilor", in intreaga Germanie.

Multi experti considera ca acele clase de integrare, obligatorii pentru refugiatii din Germania, inca din 2005, nu mai sunt adecvate scopului, impiedicandu-i deopotriva sa se integreze si pe refugiatii cu calificari academice, si pe cei care nu stiu sa scrie si sa citeasca. Procentul celor care pica testul de limba (B1) a crescut mai degraba decat a scazut, in ultimii cinci ani.

Si totusi, Katarina Niewiedzial este optimista: "Germania poate fi o tara foarte lenta, plina de birocratie obositoare. Dar este, de asemenea, capabila sa isi recunoasca greselile si sa invete din ele".

Din 2015, mai spune ea, statul si-a extins masiv capacitatea de a oferi azil, a creat mii de posturi pentru coordonarea voluntarilor, a transformat adaposturile in case permanente si a instruit profesori specialisti. Germania a reusit. "Este o poveste de succes, chiar daca nimeni nu are incredere sa spuna asta inca".

DATE CHEIE

27 august 2015 - 71 de migranti sunt gasiti morti in interiorul unui camion frigorific abandonat in Austria. Descoperirea provoaca repulsie internationala si contribuie la deciziile mai multor tari de a-si deschide granitele oamenilor care fug de razboi si saracie.

31 august 2015 - Angela Merkel, cancelarul german, spune "Wir schaffen das" (Ne vom descurca), dupa ce viziteaza un lagar pentru refugiati nou-sositi. Curand dupa aceea, ea anunta o politica a usilor deschise. In anul urmator, peste un milion de persoane solicita azil in Germania.

13 noiembrie 2015 - Atacul Bataclan, de la Paris, este primul dintr-o serie de atacuri mortale ale extremistilor afiliati Isis, din Europa. In iulie 2016, un sirian care si-a declarat sprijinul pentru grup extremist se sinucide si raneste alte 15 persoane, cu o bomba artizanala, detonata la un festival de muzica din orasul german Ansbach. Extrema dreapta foloseste atacurile ca argumente impotriva politicii pro- refugiati a lui Merkel.

Martie 2016 - UE incheie un acord cu Turcia, pentru returnarea tuturor refugiatilor si migrantilor care ajung in Europa, pe Marea Egee. Acest lucru reduce masiv numarul solicitantilor de azil in Germania si in alte tari europene.

19 septembrie 2016 - Partidul CDU al Merkel se prabuseste la doar 18%, la alegerile de stat din Berlin, in timp ce populistii anti-imigratie, Alternative fur Deutschland (AfD), intra pentru prima data in parlamentul de stat al capitalei germane. Primarul Michael Muller avertizeaza ca nivelul de sprijin pe care l-a castigat AfD "va fi vazut in intreaga lume ca un semn al revenirii dreptei si nazistilor in Germania".

19 decembrie 2016 - Un tunisian a carui cerere de azil fusese respinsa intra cu un camion intr-o piata aglomerata din Berlin (Piata de Craciun), ucigand 12 persoane si ranind 70. Isis isi revendica atacul.

24 septembrie 2017 - Partidul populist de dreapta radicala, AfD, intra in Bundestag, parlamentul german, ca al treilea mare partid. Dupa ce Merkel formeaza o coalitie cu social-democratii, AfD devine cel mai mare partid de opozitie.

Octombrie 2018 - Dupa infrangeri zdrobitoare la alegerile locale, Merkel spune ca va renunta la functia de lider CDU si ca nu va candida la alegerile din 2021 (dupa patru mandate consecutive, de cancelar al Germaniei).

Felul in care a abordat criza coronavirusului ii reda popularitatea lui Mekel -mai ales ca SUA si Marea Britanie s-au poticnit. Un sondaj a constatat ca peste 80% dintre germani cred ca Merkel isi face treaba "destul de bine".

In plus, un studiu Deutsche Welle arata ca 68% dintre imigranti au o slujba (49%, o slujba stabila, si 19% lucreaza part-time, cu maximum 450 de Euro pe luna), iar 20% sunt inscrisi intr-o schema platita de training.

Citeste si:
Urmașul Angelei Merkel la șefia creștin-democraților germani își asumă eșecul în alegeri: ”Am obţinut un rezultat amar”
Urmașul Angelei Merkel la șefia creștin-democraților germani își asumă eșecul în alegeri: ”Am obţinut un rezultat amar”
Armin Laschet, liderul Uniunii Creştin-Democrate, şi-a asumat sâmbătă, 16 octombrie, 'responsabilitatea' eşecul la alegerile federale din Germania de la sfârşitul lunii septembrie,...
Cum ajung armele fabricate la Cugir în posesia traficanților de droguri din America Latină
Cum ajung armele fabricate la Cugir în posesia traficanților de droguri din America Latină
Fabricile de armament din Cugir au de peste 20 de ani contracte de furnizare arme în SUA. Aceste contracte, reînnoite în fiecare an, asigură în mare parte supraviețuirea economică a uzinelor...
Sursa: Ziare.com