Un fost ministru din Guvernul Dancila incearca sa blocheze in instanta circulatia unor emailuri. In cuprinsul acestora este acuzat ca "a facut din cercetare ce a facut Tudorel Toader cu justitia"

Nicolae Burnete, fost ministru al Cercetarii si Inovarii in Guvernul Dancila, in prezent presedinte al Senatului Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, si Nicolae Filip, profesor in cadrul aceleiasi universitati, au deschis un proces in care cer interzicerea circulatiei unor emailuri prin care li s-ar aduce o serie de acuzatii. Parat in proces este Doru Laurean Baldean, lector universitar la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca.

In procesul deschis, pe calea ordonantei presedintiale, la Judecatoria Cluj-Napoca, Nicolae Burnete si Nicolae Filip au cerut obligarea lui Baldean de "a se abtine de la publicarea/transmiterea unor articole sau e-mailuri, avand partial sau integral, acelasi continut sau continuturi similare". Burnete si Filip arata ca Baldean a inceput o campanie de denigrare a lor prin trimiterea in mod sistematic a unor e-mailuri, atribuite initial altor presupuse persoane. Cei doi reclamanti sustin ca Baldean a fost identificat ca fiind autorul "tuturor mesajelor defaimatoare" odata cu transmiterea unui articol catre publicatia "Vocea Clujului".

Nicolae Burnete si Nicolae Filip au aratat in procesul de la Judecatoria Cluj-Napoca si care este continutul emailurilor a caror blocare o solicita. Fostul ministru al Cercetarii si Inovarii arata ca in emailurile atribuite lui Baldean este acuzat de "plagiat, furt intelectual, coruptie, delapidare fonduri, furt din institutiile statului". In emailuri se mai arata despre Burnete si urmatoarele: "cat timp a fost ministru (n. n. al Cercetarii si Inovarii in perioada 29 ianuarie 2018 - 31 august 2018) Burnete Nicolae a facut din cercetarea romaneasca ceea ce a facut Tudorel Toader cu justitia romaneasca aducand polul de comanda si control la minister, care e controlat politic, cat timp fost ministru nu a facut nimic benefic cercetarii romanesti in afara de a regla niste conturi".

Reclamantii mai arata ca intr-un alt email, paratul a aratat ca "Burnete si Filip sunt patriarhii hotiei sau ai smecheriilor". "Ilegalitatile si le acopera unul altuia de multe ori. (..) Se dau bani asa sume frumoase pe contracte chiar daca aceste contracte nu produc nimic efectiv sau ceea ce produc nu are nici o utilitate, sau se deconteaza prin mine bani pe care eu trebuie sa-i scot si sa-i dau directorului de contract sau altcuiva, fapta care se numeste evaziune fiscala. Astea sunt in floare mare pe la noi", mai scrie, potrivit lui Nicolae Burnete si Nicolae Filip, in emailurile a caror interzicere se solicita in instanta.

Apararea lectorului dat in judecata

In proces, Baldean s-a aparat aratand ca "oricine poate reproduce sau produce documente pe care sa apara adresele de email ale oricui, iar "probele" inaintate de partea reclamanta, constand intr-un pachet substantial de fotocopii ale unor documente a caror autor sau origine nu este dovedita in nici un mod si a caror productie reclamantii "cred" ca este logic sa o puna in responsabilitatea paratului".

Baldean a mai aratat ca "nu exista nici o dovada ca a sustinut public, a publicat sau a cerut publicarea vreunui cuvant, propozitie, paragraf, text, articol, lucrare cu scopul denigrarii, stirbirii imaginii, hartuirii sau afectarii vietii private si sociale a reclamantilor". Lectorul universitar dat in judecata de Burnete si Filip a mai aratat ca "reclamantii sunt fostii lui profesori si mentori, existand o relatie de condescendenta intre acestia, ii vede ca pe familia lui proprie".

Despre Nicolae Burnete, Baldean a spus in instanta ca i-a fost coordonator al tezei de doctorat si il percepe "ca pe al doilea sau tata", rezervandu-si dreptul "de a nu folosi apelative jignitoare si denigratoare la adresa reclamantilor", dar "totusi adevarul iese la iveala si prin propriile actiuni, atat reclamntii cat si noi fiecare ne croim destinul".

Judecatorii au lasat emailurile sa circule

Judecatoria Cluj-Napoca a respins cererea formulata de Burnete si Filip, aratand ca pentru a putea fi admisa pe calea ordonantei presedintiale, solicitarea trebuie sa aiba caracter urgent. "Intrucat de la data primului e-mail (13.11.2018) si pana la data formularii cererii de ordonanta presedintiala (06.04.2020) a trecut foarte mult timp, nu se poate retine urgenta luarii masurilor solicitate. Pentru a fi admisibila cererea, este nevoie de reactia prompta a persoanei care solicita luarea unei masuri provizorii, intr-un caz grabnic", au aratat magistratii Judecatoriei Cluj-Napoca.

Magistratii care au respins cererea formulata de Burnete si Filip au mai aratat ca presupunand ca lectorul Baldean "este autorul tuturor e-mailurilor, reclamantii nu au facut dovada ca acestea ar fi fost accesibile publicului larg, pentru a fi apte sa aduca atingere imaginii reclamantilor in societate, de vreme ce reclamantul a intrat in posesia lor dupa ce acestea i-au fost redirectionate de catre alte persoane (fara sa se faca dovada daca sunt la randul lor cadre didactice sau studenti), altfel nici reclamantii nu ar fi aflat de existenta acestora".

Judecatorii au mai aratat ca situatia era alta daca mesajele circulau pe Facebook, care este considerat spatiu public. "Unul dintre argumentele potrivit carora Facebook ar reprezenta spatiu public a fost tocmai acela ca nu constituie o casuta postala, astfel cum este cazul in speta, unde toate mesajele au fost transmise pe casuta postala electronica a unor persoane", se mai arata in sentinta Judecatoriei Cluj-Napoca, atacata cu apel la Tribunalul Cluj, unde procesul este pe rol.

In paralel, Nicolae Burnete si Nicolae Filip au deschis impotriva lectorului Baldean un proces civil separat. In acel dosar, primul termen este fixat in octombrie 2020.

Părinţii tinerilor morţi în accidentul de la 2 Mai ar putea fi audiați astăzi, în termenul care poate fi ultimul înainte de pronunțarea sentinței

Un nou termen în dosarul în care este judecat Vlad Pascu, autorul accidentului de la 2 Mai, în urma căruia doi tineri şi-au pierdut viaţa, este programat, joi, de la ora 10.00, la...

O bătrână din Italia i-a lăsat casa moștenire româncei care o îngrijește de mai mulți ani. Nepoții italiencei au dat-o în judecată pe femeie

O româncă primește o casă prin testamentul unei bătrâne de 92 de ani din Italia, pe care a îngrijit-o. Decizia a fost contestată de cei șase nepoți ai femeii, care au susținut că...