EXCLUSIV Un procuror castiga daune morale de 10.500 de euro pentru ca statul nu i-a asigurat conditii decente de munca: "Isi desfasoara activitatea intr-un birou de 20 metri patrati cu inca 11 persoane"

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) si Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti (PTB) trebuie sa-i plateasca unui procuror daune de 10.800 de euro, pentru pentru perioada 14 decembrie 2015-16 iulie 2019, reprezentand prejudiciu moral pentru incalcarea dispozitiilor legale privitoare la conditiile de munca ce trebuie asigurate personalului angajat.

In plus, cele doua parchete trebuie sa-i mai plateasca procurorului suma de 300 de euro/luna, incepand cu data de 17 iulie 2019 si si "pana la data asigurarii efective a conditiilor de munca conforme cu normativele prevazute de reglementarile in vigoare."

Decizia definitiva a fost data luna trecuta de Curtea de Apel Bucuresti si este o premiera pentru Justitia din Romania. Instanta inferioara, Tribunalul Bucuresti, decisese initial in acest caz, pe 16 iulie 2019, ca doar Parchetul General sa plateasca daunele.

Sentinta a fost data in contextul in care instantele din Romania au mai multe astfel de solicitari, venite din partea unor magistrati, care se plang de conditiile de munca din parchete si instante: Volum mare de dosare, aglomeratie in birouri si imobile insalubre.

"In speta de fata, reclamantul este magistrat procuror, demnitatea in cazul sau incluzand si demnitatea profesionala, iar, a desfasura ani la randul activitatea intr-un birou de 20 mp cu inca 11 persoane, fara a avea conditii decente de spatiu si mobilier la locul de munca, in ciuda numeroaselor solicitari facute angajatorului pentru asigurarea unor conditii de munca normale, este o situatie indubitabil umilitoare," se arata in motivarea sentintei.

Aglomeratia din birouri

In esenta, magistratii se plang de aglomerarea din birouri. Este vorba de o hotarare de guvern care stabileste dimensiunea minima a spatiilor cu destinatia de birou sau pentru activitati colective ori de deservire ce pot fi utilizate de ministere, alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, de institutiile publice din subordinea acestora, precum si de prefecturi.

Este vorba de prevederea potrivit careia: "Calculul suprafetelor folosite ca birouri, pe ansamblul institutiei, se face in functie de numarul de personal si de suprafata medie de 5 m2/persoana, iar in cazul posturilor care utilizeaza calculatoare sau plansete, de 6 m2/persoana."

Cine este reclamantul

Reclamantul din acest caz este un procuror de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 4- Compartimentul Judiciar si isi exercita meseria in biroul 209 din incinta Judecatoriei Sectorului 4. El s-a plans judecatorilor ca cele doua parchete - Parchetul Capitalei si Parchetul General- nu i-au asigurat conditiile minime, decente de securitate si sanatate in munca prevazute de lege.

Practic, alaturi de alti 11 procurori, de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului si de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, imparte un birou de 20 de metri patrati.

"Fapta ilicita a paratilor parchete - Parchetul Capitalei si Parchetul General- consta in neindeplinirea obligatiilor legale de asigurare a conditiilor corespunzatoare de munca," arata magistratul.

Procurorul sef confirma numarul mare de dosare

Una dintre probele esentiale, este un referat al prim - procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 din care rezulta ca specificul activitatii din compartimentul judiciar necesita prezenta aproape permanenta a procurorilor de sedinta in sediul instantei (pentru studierea dosarelor, participarea la sedintele penale si civile, asigurarea permanentei) si volumul foarte mare de munca ce se afla in legatura directa cu volumul foarte mare de activitate al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti (care judeca si toate cererile persoanelor detinute in penitenciarul Bucuresti Jilava si Spitalul Penitenciar Jilava).

Practic, procurorii desemnati in acest compartiment, isi desfasoara activitatea efectiv in biroul nr. 209 aflat in incinta Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, in strada Danielopol Gheorghe nr. 2-4 sector 4, pus la dispozitie de conducerea Judecatoriei Sectorului 4 in acest scop.

"Este de notorietate ca unele instante si parchete din Bucuresti se confrunta cu problema spatiului insuficient, insa in speta, s-a dovedit ca supraaglomerarea biroului nr. 209 din incinta Judecatoriei Sectorului 4 a fost atat de mare incat conditiile de munca oferite de angajator reclamantului au fost absolut improprii desfasurarii normale a activitatii la locul de munca si totodata lezante pentru demnitatea umana si profesionala a reclamantului," explica Curtea de Apel Bucuresti, in motivarea sentintei.

Face trimitere la HG-ul decisiv

Instanta face trimitere la HG nr. 866/1996, care ca obiect normative privind spatiile cu destinatia de birou din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, ale institutiile publice din subordinea acestora precum si ale prefecturilor. In lipsa unui act normativ similar pentru instantele judecatoresti, acestea pot constitui un reper in ceea ce priveste spatiul optim pentru munca de birou.

"Articolul 2 din HG nr. 866/26.09.1996 reglementeaza alocarea unei suprafete medie de 6 mp/persoana, or reclamantului ii revenea circa 1,6 mp, cu mult sub aceasta medie stabilita de legiuitor.

Mai mult, asa cum a aratat si prima instanta, spatiul foarte mic al biroului raportat la numarul mare de procurori care-si desfasoara activitatea in el determina ca si mobilierul si dotarile sa fie improprii, cu incalcarea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru locul de munca prevazute de HG nr. 1091/2006 si 1028/2006, de transpunere a directivelor europene," motiveaza Curtea de Apel Bucuresti.

Despre demnitate

Curtea de Apel Bucuresti mai arata ca in teoria eticii, demnitatea este definita ca fiind o atitudine morala deosebita a omului fata de sine insusi si atitudinea societatii, a statului si a altor comunitati fata de el, in care i se recunoaste valoarea personalitatii.

"In speta de fata, reclamantul este magistrat procuror, demnitatea in cazul sau incluzand si demnitatea profesionala, iar, a desfasura ani la randul activitatea intr-un birou de 20 mp cu inca 11 persoane, fara a avea conditii decente de spatiu si mobilier la locul de munca, in ciuda numeroaselor solicitari facute angajatorului pentru asigurarea unor conditii de munca normale, este o situatie indubitabil umilitoare.

Apoi, asa cum corect a apreciat prima instanta, in activitatea sa, procurorul relationeaza cu invinuiti, martori, alti profesionisti ai dreptului, unde trebuie sa inspire puterea publica cu care a fost investit in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor si nicidecum sa se simta stanjenit si subestimat pentru conditiile in care lucreaza," explica Curtea de Apel Bucuresti.

"Prejudiciu moral are un caracter estimativ"

Potrivit magistartilor, In mod corect, Tribunalul Bucuresti, in prima instanta, in evaluarea prejudiciului moral, a tinut seama de situatia concreta dedusa judecatii si de implicatiile acestei stari de fapt, perpetuate in timp, asupra demnitatii umane si profesionale a magistratului, dar nu a putut retine similitudini cu jurisprudenta CEDO invocata de procuror in favoarea sa.

"Avand in vedere ca principiul repararii integrale al unui prejudiciu moral, nu poate avea decat un caracter estimativ, fapt explicabil in raport de natura neeconomica a daunelor, instanta de apel apreciaza ca despagubirea stabilita de prima instanta, egala cu valoarea pretinsa prin cererea introductiva de instanta, in cuantum similar sumei acordate lunar procurorilor cu titlu de spor pentru conditii de munca, compenseaza prejudiciul moral suferit de reclamant prin atingerea adusa demnitatii prin conditiile de munca inadecvate si aduce acestuia satisfactia de ordin moral," conchide Curtea de Apel Bucuresti.

Ca-n Africa

La finalul anului 2017, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania a dat publicitatii un colaj foto care compara imagini din unele instante si parchete din tara noastra cu sediile institutiilor din Africa sau Siria (dupa bombardamente).

Asociatia scotea in evidenta, prin intermediul fotografiilor, conditiile reale in care sunt nevoiti sa lucreze magistratii in Romania secolului 21.

"In Romania inca exista extrem de multe sedii improprii ale instantelor judecatoresti, cu birouri de judecatori amenajate in apartamente, anexe sau in subsolul unor imobile ori in mall-uri, cu 7-10 colegi intr-un birou, uneori lipsite de caldura perioade insemnate in timpul iernii, la care magistratii platesc deseori din buzunarul propriu unele reparatii obisnuite.

De multe ori, instantele prezinta o insuficienta severa a personalului, exista in continuare dezechilibre in alocarea resurselor umane", se arata intr-un comunicat de presa remis Ziare.com.

Vezi aici detalii - Conditiile reale in care lucreaza magistratii din Romania: Instantele din tara arata ca cele bombardate din Siria (Foto)

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...

Verdictul lui Ciolacu în privința medicului Cîrstoiu: ”Nu poate merge înainte ca fiind candidat al coaliției”

Premierul Marcel Ciolacu a delcarat, vineri, că până când doctorul Cîrstoiu nu va explica toate aspectele apărute în spaţiul public, dânsul nu poate merge înainte ca fiind candidat al...