Trei intrebari prealabile pentru candidatii la functia de procuror-sef european: Cum au raspuns Kovesi, Bohnert si Ritter

Marti, 26 Februarie 2019, ora 13:14
26764 citiri
Trei intrebari prealabile pentru candidatii la functia de procuror-sef european: Cum au raspuns Kovesi, Bohnert si Ritter
Foto: Andreea Alexandru/ Mediafax Foto/ Hepta.ro

Cei trei candidati ramasi in cursa pentru conducerea Parchetului European au fost solicitati sa raspunda, in scris, la trei intrebari pe care Comisia LIBE le-a considerat esentiale, inainte de audierea de marti si care privesc, in linii mari, compententele, dar si viziunea asupra cooperarii cu procurorii europeni delegati de fiecare stat membru.

Astfel, Comisia LIBE le-a trimis Laurei Codruta Kovesi, lui Jean-Francois Bohnert si lui Andres Ritter un chestionar scurt, in trei puncte, care sa pregateasca audierea ulterioara.

Vezi si Comisia LIBE a decis procedura de audiere si vot pentru sefia Parchetului European. Ce sanse are Kovesi?

Prima intrebare: Puteti descrie motivele pentru care ati aplicat si de ce va considerati potrivit pentru aceasta functie? Puteti prezenta activitatea profesionala anterioara si rezultatele pe care le-ati avut in lupta contra fraudei si coruptiei?

Intrebarea a doua: Va rugam sa va prezentati ideile privind organizarea activitatii EPPO si directia activitatilor sale. Cum preconizati legatura intre Camerele Permanente si procurorii delegati europeni? In special, cum evaluati posibilitatea procurorilor delegati europeni de a exercita functii de procurori nationali?

Intrebarea a treia: Cum vedeti relatiile dintre EPPO si statele non-participante? Ce asteptari aveti de la cooperarea cu OLAF, Eurojust si Europol?

Cei trei candidati au raspuns in scris si e de mentionat ca doar Laura Codruta Kovesi a trimis raspunsurile in limba engleza, ceilalti doi raspunzand fiecare in limba lui nationala, franceza, respectiv germana.

Ziare.com a citit documentele de raspuns si va prezinta cateva articulatii majore din acestea, mai cu seama in ceea ce priveste primele doua intrebari, viziunea generala asupra institutiei si asupra colaborarii ulterioare cu procurorii europeni delegati de fiecare stat-membru.

De ce se considera, asadar, fiecare dintre candidati potrivit pentru a conduce Parchetul European?

Laura Codruta Kovesi incepe prin a-si prezenta viziunea de ansamblu asupra acestei noi institutii europene, inainte de a trece in revista experienta anterioara care o face potrivita functiei.

"Infiintarea unei institutii independente si eficiente a procurorului european este o oportunitate unica. As fi onorata sa duc mai departe munca atator alti oameni - politicieni, functionari publici, practicieni si academicieni - care au transformat o idee intr-o initiativa legala.

Va fi nevoie acum de efortul unei intregi echipe pentru a pune bazele unei institutii functionale, in care cetatenii europeni sa aiba incredere, capabila sa protejeze interesele financiare ale Uniunii si sa contribuie la intarirea statului de drept in Uniunea Europeana.

Ceea ce m-a motivat sa aplic pentru aceasta pozitie este provocarea de a deveni parte a acestei aventuri, laolalta cu convingerea ca am acele abilitati care ar putea fi o reala calitate pentru un procuror-sef european", isi incepe Kovesi raspunsul.

Atunci cand isi prezinta competentele, Kovesi mentioneaza in mod expres capacitatea de a rezista la presiuni.

"Am experienta manageriala necesara, o experienta complexa in lucrul cu institutiile europene si internationale si cu sistemul national de procuratura, precum si o abilitate dovedita de a rezista presiunii publice si de a lucra in contexte stresante si complexe".

Citeste integral

Laura Kovesi trece in revista activitatea din Romania si aminteste ca e fost procuror vreme de 23 de ani, dintre care sase - procuror general al Romaniei si alti cinci - procuror-sef al DNA, pe care o descrie ca fiind "o structura specializata, cu competente exclusive in a ancheta cazurile de mare coruptie si infractiunile contra bugetului UE".

"In timpul mandatului meu, DNA a obtinut cele mai bune rezultate de la infiintare", arata Kovesi, care aminteste si de recunoasterile aduse de diverse foruri internationale.

Cum a raspuns candidatul fancez, Jean-Francois Bohnert

"Pentru mine, crearea Parchetului European constituie unul dintre avantajele majore in constructia spatiului european al libertatii, securitatii si justitiei in sanul Uniunii Europene din ultimii 25 de ani.

Functia de conducator al acestui Parchet nu poate fi deci exercitata decat de un membru activ al Ministerului Public, un magistrat cu experienta atat in coordonarea actiunii publice (mai ales in lupta antifrauda), cat si in cooperarea judiciara europeana.

Acest profil trebuie completat de o experienta solida in lucrul cu instrumentele judiciare europene. Candidatura mea raspunde tuturor acestor cerinte".

Citeste integral

Candidatul francez isi prezinta apoi experienta: 32 de ani de cariera in magistratura, in care a lucrat ca adjunct al sefului de parchet si apoi ca sef al parchetului general; 20 de ani de lucru in cooperare europeana, mai ales in chestiuni penale (ca magistrat de legatura cu Germania, ca adjunct al reprezentantului Frantei la Eurojust si ca membru al Retelei juridice europene in materie penala).

Printre calitatile care il fac potrivit pentru postul european, magistratul aminteste apetenta pentru diplomatie, pentru negociere si deschidere.

Cum se recomanda candidatul german Andres Ritter

"Dupa ce am crescut intr-un mediu multicultural pe diferite continente, mi-am concentrat de la bun inceput educatia juridica si activitatea profesionala asupra Europei. Am sustinut doua examene de master in Drept cu domeniul principal Dreptul European, am dobandit o diploma postuniversitara in Drept European si am participat cu succes la concursul de selectie COM / A / 770 pentru o pozitie de functionar al Comisiei Europene.

Din motive familiale, totusi, am decis sa continuu activitatea mea initiala ca procuror al statului german. Cu toate acestea, am avut ocazia sa particip la evenimente de cooperare internationala. Am avut onoarea sa particip activ la reforma sistemelor juridice din tari din America Latina, lucrand astfel in medii multiculturale si multilingve", isi incepe acesta prezentarea.

Citeste integral

Trece mai apoi la a-si prezenta competentele pentru functia de procuror-sef european:

"In calitate de procuror, care si-a inceput cariera dupa schimbarile politice din fosta Republica Democrata Germana, sunt foarte familiarizat cu procesele de constructie ale unui sistem judiciar.

De asemenea, sunt familiarizat cu investigatii asupra aspectelor ce tin de domeniul politic, incluzand aici investigatii asupra persoanelor care se bucurau de imunitate. In plus, din septembrie 1999, am fost implicat in probleme de asistenta juridica reciproca in materie penala.

Intre timp, am ajuns sa conduc, la Procuratura Centrala din Rostock, sectia pentru criminalitatea in afaceri si criminalitatea informatica.

(...)

Dupa 14 ani in diverse functii de conducere, sunt convins ca am o buna capacitate de comunicare, am aprecierea colegilor si sprijinul lor, precum si un grad ridicat de auto-motivatie care este cheia succesului pentru o functie de conducator al unei inalte autoritati.

(...)

Din anul 2014, procuratura condusa de mine a deschis mai multe dosare penale privind fraudarea subventiilor, impotriva unor responsabili din institutii de invatamant care au utilizat in mod fraudulos fonduri acordate in cadrul Fondului Social European. In cele mai importante cazuri trimise in judecata, fraudele erau intre 1 milion si 3 milioane de euro.

In ceea ce priveste evaziunea cu TVA, Parchetul a infiintat un Grup Comun de Investigare alaturi de procurori din Italia si Republica Ceha, pentru a lupta impotriva unui grup transfrontalier de infractori; principalii inculpati au fost condamnati la multi ani de inchisoare, dupa o finalizare rapida a investigatiei.

Intr-un caz de suspiciune de incalcare deliberata a reglementarilor fondurilor europene in legatura cu construirea unui hotel de lux, cu complicitatea unor decidenti politici, unde paguba era de cel putin 32 de milioane de euro, procuratura a declansat urmarirea penala atat impotriva investitorului, cat si impotriva ministrului Economiei din landul respectiv, pentru frauda de subventii publice, respectiv pentru favorizarea infractorului", scrie Ritter.

Cooperarea dintre procurorul european (EPP) si procurorii europeni delegati (EDP)

In acest punct, Kovesi insista asupra cooperarii si nu crede ca exista un conflict inerent cauzat de statutul dual al procurorilor europeni delegati, care pot indeplini un rol si in magistratura nationala. Candidatul roman precizeaza, insa, ca va fi nevoie de o buna comunicare cu statele membre.

"Odata ce EPPO devine operational, trebuie sa se focuseze pe investigarea eficienta a fraudelor, mai ales in cazurile complexe, transfrontaliere, care sunt dificil de rezolvat. Dar rolul EPPO nu trebuie sa fie limitat la aceste aspecte.

(...)

Pentru a fi eficient, EPPO va avea nevoie de un numar adecvat de procurori europeni delegati cu inalta calificare (EDP) din partea statelor membre. Chiar daca selectarea si numirea acestora va avea loc abia anul viitor, consider acest fapt o prioritate strategica.

EDP vor face parte din sistemul national si vor face munca de teren si la nivel central trebuie sprijiniti, ghitati pentru a crea sinergie. In conformitate cu regulamentul EPPO, EDP vor ramane membri activi ai sistemului public de magistratura din fiecare stat membru si pot exercita functia de procuror national. Nu va niciun conflict inerent care sa se nasca din acest statut dual, dar ma astept ca numarul si complexitatea investigatiilor facute de EPPO sa lase mai putin timp EDP sa performeze la fel in activitatile de la nivel national.

Regulile interne de procedura, care vor fi propuse de procurorul-sef european si validate de colegiul procurorilor europeni, vor contine masuri specifice pentru astfel de situatii, pentru a evita probleme legate de prevederi conflictuale.

Coordonarea investigatiilor in cateva state intr-o maniera coordonata va necesita canale de comunicare care sa asigure un schimb rapid de informatii, precum si incredere reciproca - atat intre procurorii europeni delegati, cat si intre EPPO si autoritatile nationale", arata Kovesi.

Candidatul francez militeaza pentru dialog si respectarea unor roluri ierarhice:

"Parchetul europen este ierarhizat si nivelul central poate transmite instructiuni nivelului deconcentrat, cel mai inradacinat in sistemele nationale ale statelor membre.

Voi fi vigilant pentru ca aceste instructiuni sa respecte atat regulile unui proces echitabil, cat si echilibrele juridice fundamentale ale statului membru pe teritoriul caruia se aplica. Aceasta va fi singura limita, in ceea ce priveste oportunitatea unei masuri sau alta cerute de nivelul central, pentru ca voi veghea si ca nivelul deconcentrat sa nu isi asume un rol de reglementare pe care nu il are.

Experienta mea ma determina sa favorizez dialogul si consensul. In caz de divergenta, voi deschide repede un dialog constructiv, dar nu voi ezita, daca acest dialog esueaza, sa utilizez prerogativele date de regulament".

Cum vede Andres Ritter colaborarea dintre procurorul-sef european si procurorii europeni delegati de statele-membre

"Vad conducerea Procuraturii, asa cum apare in Regulamentul 2017/1939 sau mai curand ca o sarcina de management al unei institutii in care este prevazuta conducerea colegiala, ca o forta motrice de a dezvolta solutii, cu o abordare bazata pe cooperare si favorabila incluziunii, incorporand diferitele sisteme juridice si traditiile juridice ale statelor membre participante.

Primul si cel mai important pas va fi elaborarea unor reguli de functionare dupa criteriile: claritate, certitudine si eficienta. Cred ca este o buna dovada a independentei Parchetului European faptul ca Regulamentul ofera un spatiu larg pentru organizarea activitatii si pentru definirea unei politici de urmarire uniforme si coerente.

In acelasi timp, insa, institutia are responsabilitatea de a-si defini clar o "constitutie tehnica", unde sa fie clar cine, ce si cum face, astfel incat departamentele interne sa poata lucra impreuna fara probleme in cadrul acestei structurii organizatorice complexe.

(...)

Modelul de cooperare orizontala a procurorilor europeni delegati din diferitele state membre, sub coordonarea verticala a Camerei permanente relevanta, este o mare provocare", scrie candidatul german.

Cooperarea cu OLAF, Eurojust si Europol: La acest capitol, toti cei trei candidati considera ca OLAF, Eurojust si Europol sunt institutii cu care trebuie sa colaboreze in mod eficient.

Ce urmeaza dupa audierea in Comisia LIBE

Dupa audiere, coordonatorii LIBE vor avea o sedinta pe 27 februarie pentru deliberarile cu privire la candidati.

Un vot secret a avut loc pe 20 februarie, in cadrul unei reuniuni a Comitetului Reprezentantilor permanentiai Uniunii Europene (COREPER), in urma caruia Bonhert a obtinut 50 de voturi, iar Kovesi si Ritter cate 29.

Ambasadorii la UE ai statelor membre au acordat un numar de puncte fiecarui candidat (3 puncte - locul 1; doua puncte - locul 2; un punct - locul 3) . Clasamentul a fost realizat pe baza numarului total de puncte adunat de fiecare candidat.

Potrivit unor surse apropiate procesului de selectie, calculele arata ca au avut dreptul sa voteze 22 de ambasadori, fiecare avand la dispozitie 6 puncte (3+2+1) . 50 de puncte s-au dus la candidatul francez, 29 la candidatul roman si 29 la candidatul german. 4 ambasadori nu ar fi votat deloc, iar Romania ar fi acordat punctaj maxim candidatului francez.

Castigatorul este numit de comun acord de Parlamentul European si Consiliul UE. In cazul in care clasamentul rezultat in urma audierilor din comisiile parlamentare va fi diferit de votul final din COREPER, va urma o negociere intre PE si Consiliu, in urma careia se va lua decizia finala.

Reamintim ca Laura Codruta Kovesi s-a clasat prima in cursa pentru functia de sef al Parchetului European, dupa interviul sustinut in fata unui juriu de specialisti in drept ai UE. Acestia au fost selectati de Consiliu, de aceea, aceasta institutie nu a mai audiat candidatii, avand in vedere ca a mandatat comisia de experti.

Acest juriu a intocmit o lista scurta de 3 candidati agreati pentru inalta functie, iar fosta sefa a DNA este pe prima pozitie, fiind urmata de Jean - Francois Bohnert (Franta) si Andres Ritter (Germania).

Parchetul European va fi responsabil cu anchetarea, urmarirea penala si aducerea in fata justitiei a autorilor infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, dar si in cazurile transfrontaliere de coruptie, spalarea banilor sau frauda fiscala, in care prejudiciile sunt de peste 10 milioane de euro.

Procurorul-sef european are un mandat de 7 ani, care nu poate fi reinnoit.

In conformitate cu regulamentul, anchetele vor fi efectuate de catre procurorii europeni delegati (PED) situati in fiecare stat membru.

Citește și:
Sorin Cîmpeanu a demisionat de la conducerea Ministerului Educației. Decizia luată ”din proprie inițiativă”, după acuzațiile de plagiat
Sorin Cîmpeanu a demisionat de la conducerea Ministerului Educației. Decizia luată ”din proprie inițiativă”, după acuzațiile de plagiat
Sorin Cîmpeanu a anunțat joi seară, 29 septembrie, că a demisionat din funcția de ministru al Educației, ”din proprie inițiativă”. În anunțul făcut pe Facebook, Cîmpeanu a...
Ministrul Agriculturii despre o posibilă scumpire a cașcavalului la 100 de lei pe kilogram: ”Nu va ajunge la un asemenea preț”
Ministrul Agriculturii despre o posibilă scumpire a cașcavalului la 100 de lei pe kilogram: ”Nu va ajunge la un asemenea preț”
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă că preţul unui kilogram de caşcaval nu va ajunge la 100 de lei, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public în contextul scumpirilor din ultima...