Despre 10 august. Fara jandarmi, gaze sau tunuri de apa

De 10 zile se scrie mult si se vorbeste apasat despre marele protest al diasporei din 10 august. Indiferent de unghiul din care este privit evenimentul, cuvintele-cheie sunt: jandarmi, violente, gaze lacrimogene, tunuri de apa, raniti.

Nu sunt doar termenii folositi cu precadere de presa noastra, ci si de cea din strainatate.

Mitingul romanilor din diaspora si incidentele aferente au facut ca lumea intreaga sa vorbeasca din nou despre Romania si rezistenta demna a cetatenilor ei in fata unei puteri politice corupte si lipsite de scrupule, asa cum s-a intamplat si in iarna lui 2017.

Eu vreau sa vorbesc altfel despre ceea ce s-a intamplat pe 10 august. Pentru mine, termenii-cheie sunt altii: demnitate, implicare, dragoste de Romania, unitate, solidaritate.

Unic in lume

Inainte de toate, protestul #diasporaacasa de pe 10 august a fost un eveniment unic in lume. Nicaieri nu a mai existat un astfel de moment pentru care mii de cetateni din intreaga lume sa calatoreasca zile intregi, uneori chiar de pe cealalta parte a globului.

In loc de o vacanta relaxanta, in loc de zile libere dedicate familiei sau prietenilor, au ales sa vina la protest, din devotament pentru principii si valori. Nu au venit pentru cativa lei in plus la salariu sau la pensie, nici pentru scutiri de taxe, ci pentru democratie, libertate si stat de drept.

Au venit acasa pentru a ne aminti noua, tuturor, ca si lor le pasa de tara asta din care au fost alungati, desi acum sunt departe de ea. Au venit acasa pentru a transmite intregii lumi ca ei nu permit ca numele tarii in care s-au nascut sa devina un sinonim al "raiului infractorilor".

Au venit acasa pentru ca rusinea de a fi reprezentat de un premier si de ministri agramati si semi-analfabeti se simte la fel din orice parte a lumii. Astfel de cetateni are Romania.

Astfel de exemple sunt doamnele Livia Latis si Diana Tapoveti, care, pentru a fi langa compatriotii lor, au venit tocmai din Canada, zburand 20 de ore si schimband trei avioane.

Este cazul Laurei, Dianei, lui Tudor, lui Vlad sau Stefan, protagonistii unui reportaj despre romanii din diaspora care au venit acasa pe 10 august.

Este si cazul altor romani de pretutindeni, implicati si curajosi, ale caror marturii le-am redat aici.

Romanii din tara i-au inteles si i-au sprijinit. Poate si pentru ca in jumatate dintre familiile din Romania exista cel putin un membru plecat in strainatate. Poate si pentru ca manipularile aparute in ajunul protestului menite a demobiliza cetatenii, la pachet cu editoriale jignitoare la adresa milioanelor de concetateni fortati sa-si lase in urma familia, casa si tara in cautarea unei vieti normale si decente, au avut un efect invers celui scontat: i-au motivat si i-au unit si mai tare pe romani.

Asa am ajuns ca intr-o zi torida de august, intr-o vineri seara, cand mai toata lumea pleaca in vacanta, iar mobilizarea civica sau politica ating in general pragul minim, sa fim in piata peste 100.000 de oameni.

De la fata locului toata lumea a spus ca au fost mai multi - chiar mult mai multi - decat 100.000. Dar numarul conteaza mai putin.

O alta mare unire

Ziua de 10 august 2018 a fost ziua in care Bucurestiul s-a unit cu tara, iar tara cu diaspora. In anul in care celebram 100 de ani de la evenimentele de la 1 decembrie 1918, am avut parte de o alta mare unire. Nu a avut loc in Alba Iulia, ci in Bucuresti, in Piata Victoriei.

Nu a reunit doar romani din intreaga tara, ci din intreaga lume.

Si, cu aceasta ocazie, romanii de pretutindeni au lansat o proclamatie, care cuprinde asteptarile lor de la tara in care s-au nascut si in care multi ar vrea sa se intoarca.

In mod simbolic, Laura Ghibu-Ventimiglia, care a venit din Suedia pentru a fi alaturi de romanii din Piata Victoriei, este chiar stranepoata lui Onisifor Ghibu, participant important la Marea Unire din 1918.

Pentru mine, 10 august a fost un triumf al libertatii si al democratiei. Generatia online, asa cum excelent sublinia Moise Guran, a reusit sa combata razboiul hibrid indreptat impotriva sa prin live-uri pe Facebook, meme, share-uri si viralizari.

Protestul de pe 10 august a fost, asadar, si un triumf al adevarului. Online-ul a sanctionat intoxicarea fake news venita pe cai obscure (troli de partid sau conturi false) sau chiar oficiale (reprezentanti ai Jandarmeriei care au vorbit de jandarmi morti sau paralizati).

In continuare, online-ul si procurorii vor scoate la iveala adevaratii vinovati pentru sutele de raniti din 10 august - cine au fost instigatorii si sabotorii protestului.

In ceea ce ma priveste, atat eu, cat si colegii mei, cat si toti vectorii de opinie care au contat in promovarea evenimentului, am facut zeci, poate sute de apeluri la manifestatii pasnice si civilizate, inclusiv in ziua protestului (exemple aici si aici).

Istoria ne-a invatat ca apelul la violenta nu este niciodata solutia si o astfel de abordare ar functiona doar in favoarea adversarilor democratiei.

A fost o lectie

Mai presus de toate, protestul de pe 10 august a fost o lectie. Pentru cei care ne conduc, lectia ar trebui sa fie ca raspund pentru ceea ce fac in fata romanilor de pretutindeni.

Violentele, in mod evident initiate si dirijate din afara protestului diasporei, se vor intoarce impotriva celor care le-au initiat si organizat.

Pentru noi toti, lectia este ca romanii nu se mai tem de "strainatate", pentru ca "strainatatea" nu mai e reprezentata pentru ei de forte obscure, ci personificata de oameni pe care ii cunosc sau cu care sunt, eventual, inruditi.

Este si o lectie, pe care istoria ne-a mai predat-o de atatea ori, ca diaspora a influentat si va mai influenta in continuare in mod hotarator istoria Romaniei (asa cum a facut-o elita plecata la studii in strainatate din 1848, sau, mai recent, asa cum a facut-o #diasporavoteaza la alegerile din 2014).

De aceea, toti cei care au fost in piata pe 10-11 august, din tara sau din strainatate, cei care au demonstrat pasnic si democratic, merita recunostinta, respectul si admiratia noastra.

Inchei acest material intr-o nota personala. Pe 14 iunie, am lansat un apel care a fost vizualizat pana azi de 1,8 milioane de romani de pretutindeni. Le multumesc celor care l-au urmat si au venit acasa pe 10 august, spunand, simplu, "ne pasa de Romania".

Am fost acolo

In aceasta perioada, eu si sotia mea trecem prin cel mai greu moment al vietii mele. Nu exista durere mai mare pe lumea asta si nu am vrut nicio secunda ca aceasta tragedie sa devina subiect de discutie in spatiul public. Este genul de subiect care ar trebui sa ramana nediscutat sau, eventual, pe care ar trebui sa isi dea cu parerea doar cei care au trecut la randul lor prin asa ceva. Asa ar fi, probabil, intr-o tara normala, dar stim ca nu mai suntem o tara normala de mult timp.

Nu am ales eu sa discut public despre asta si mi-as fi dorit sa nu devina subiect de presa si de dezbatere in social media. Ne-am dorit discretie, ne-am dorit decenta, sunt singurele lucruri care au putin sens pentru noi in aceasta perioada.

Voi spune doar atat: am decis, impreuna cu sotia mea, ca eu sa fiu pe 10 august in Piata Victoriei, din mai multe motive. Pentru ca, intr-un moment de mare cumpana, am simtit ca oamenii din jurul meu imi pot oferi sprijinul, increderea si speranta de care am avut nevoie in acele zile mai mult ca oricand.

Pentru ca asa am simtit ca e corect fata de toti oamenii de buna-credinta care au facut eforturi supraomenesti sa fie acolo, cu o parte dintre ei schimband nenumarate mesaje in iunie si iulie.

Pentru ca nimeni nu are dreptul sa se bucure de tragedia unui om, cu atat mai mult cei care vor raul Romaniei, sperand ca asta inseamna renuntarea la lupta.

Am fost prea discret, mi-au spus multi, fara sa stie prin ce trec. Nu m-am urcat pe nicio platforma, nu am scandat celebrul slogan, nu m-am bucurat, nu am stat pana tarziu in noapte...pentru ca nu am fost in stare. Dar am fost acolo.

Am stat in picioare, impreuna cu zeci de mii de romani care nu mai vor sa traiasca in genunchi. Pentru ca am simtit ca cei care ne dorim o altfel de Romanie la 100 de ani nu suntem nici putini si nici slabi.

Pentru ca, probabil, printre ei, acolo, in Piata, erau si alti oameni ca mine. Cu dureri, cu doruri, cu suferinte despre care nu au vorbit. Cu drame sfasietoare pe care nimeni nu trebuie sa le explice, cu atat mai mult sa le judece. Si pe noi toti, cei de acolo, in acea seara ne-a unit, pentru cateva minute, visul comun de a avea o Romanie demna, o Romanie pe bune. Iar acest lucru nu are nevoie de nicio justificare.

La acest articol a contribuit si Alin Iliescu, politolog, absolvent al Masterului de Comunicare Politica si Marketing Electoral din cadrul SNSPA si specialist in comunicare new media. Este implicat activ in proiectele de schimbare civica din Romania, iar in prezent ocupa functia de director executiv al platformei civice si politice PACT pentru Romania.

Sebastian Burduja este Managing Partner al companiei RISE Consortium, o platforma globala de investitii dedicata dezvoltarii Romaniei. A lucrat ca expert in domeniul dezvoltarii regionale pentru Banca Mondiala, la sediul central din Washington, D.C. A fost si consultant la Dalberg Global Development Advisors, o firma de consultanta strategica, specializata in solutii de dezvoltare la nivel mondial. A lucrat la Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa, la McKinsey & Co., la National Endowment for Democracy si la Institutul Freeman Spogli pentru Afaceri Internationale. Este co-fondator si presedinte de onoare al Ligii Studentilor Romani din Strainatate (LSRS), membru fondator al Fundatiei CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studentilor si Absolventilor Romani) si presedinte al platformei civice si politice PACT pentru Romania.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...

Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO

Marcel Ciolacu, premierul României a postat imagini din aeronava oficială cu care revine în ţară, alături de grupul de tineri blocaţi pe aeroportul din Dubai, el afirmând că zâmbetele lor...