Euronews: Cum isi dezvolta Romania o cultura proprie a protestului

Rezistenta romanilor, care au iesit zile la rand in strada, in fata adversitatii politice este un fenomen neasteptat si continua modelarea culturii romanesti a protestului, comenteaza Euronews.

Peste 600.000 de oameni s-au strans duminica seara in toata tara, dupa ce Guvernul Grindeanu a retras Ordonanta de Urgenta controversata care a amenintat eforturile actuale anticoruptie.

Un val de proteste a izbucnit la inceputul saptamanii trecute, cand Ordonanta a fost aprobata initial, in noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie. "Noaptea ca hotii" a devenit unul dintre sloganurile manifestantilor.

O parte din presa si noua societate civila au reactionat cu furie, dar s-au si entuziasmat si au laudat reactia puternica a opiniei publice. Fiecare nou protest l-a depasit pe precedentul, cu numar record de participanti inregistrat de aproape fiecare data, peste tot in tara.

Aceste manifestatii subliniaza curentul de nemultumire, ce poate fi observat si in alte tari din Europa Centrala si de Est, fata de prapastia dintre asteptari si realizarile procesului de tranzitie, scrie televiziunea paneuropeana.

Majoritatea orientate impotriva sistemului politic, cele mai vizibile manifestatii au la baza oameni tineri, care nu erau interesati inainte de politica, care dau dovada de o orientare tot mai clara catre lege si ordine si care cer sa fie implicati in procesul politic.

Punctul comun este lupta impotriva coruptiei si acesta se dovedeste un cadru eficient de mobilizare, pentru ca este suficient de amplu si lasa spatiu pentru sensibilitatile specifice acestei generatii, comenteaza Euronews.

Primele proteste antisistem din Romania si prima miscare sociala reala s-au inregistrat in 2011-2012. Acele proteste au fost considerate ca momentul in care tanara generatie a devenit brusc interesata de politica, amintesc jurnalistii.

In timp ce aceste proteste sunt caracterizate de o baza demografica foarte variata a participantilor, opozitia din 2013 fata de proiectul de minerit Rosia Montana a dus la un sentimente de "unire" si a subliniat diferente fata de politica generatiilor precedente.

Astfel, evenimentele din 2013 au aratat influenta "strazii ca actor" in politica post-comunista si au marcat momentul in care a fost modelata identitatea colectiva a acestui grup.

Protestele din noiembrie 2015, care au avut loc dupa tragedia de la Colectiv, au consolidat si mai mult perceptia unei lipse de reprezentare din partea actorilor politici traditionali.

Oamenii abordeaza cu umor protestul

De asemenea, pentru generatia tanara, a avut la baza sentimentul de "a fi diferit" de societatea traditionala, asociata adesea cu generatia parintilor, cu populatia din mediul rural sau cu electoratul traditional PSD, scrie Euronews.

Situatia actuala urmeaza, in mare linia acestei succesiuni de proteste antisistem care modeleaza, din ce in cel mai mult, o cultura romaneasca a protestului. Aceasta este inca in curs de dezvoltare si este, din multe puncte de vedere, diferita de cea din majoritatea tarilor occidentale, adica este mai putin conflictuala si foloseste cele mai recente instrumente pentru exprimarea nemultumirii, explica postul de televiziune.

In strada, oamenii abordeaza cu umor protestul - ironizeaza adversarii politici, in special presedintele PSD Liviu Dragnea, cu pancarte nostime, proiectii pe cladiri, manechine.

Descoperirea politicii de catre aceasta generatie si folosirea protestelor drept canal preferat de interactiune cu sistemul politic coincide cu actualele evolutii tehnologice, permitand astfel o miscare fara lideri, spontana si ampla.

Manifestatiile din 2017 par sa se conformeze foarte bine formelor moderne de implicare. Multe sloganuri si pancarte fluturate amintesc de mesajele de pe Facebook sau Twitter.

Pe scurt, protestele din Romania tind sa aiba mai multe elemente de distractie si sa puna mai mult acces pe retelele personale decat pe ideologie in sine. "Distractie placuta" isi spun adesea grupurile de oameni care trec unii pe langa altii in drum spre si dinspre proteste.

Acest aspect social al mobilizarii este consolidat de o societate civila moderna si activa si de initiative jurnalistice netraditionale, aparute in replica la o sete publica tot mai mare de informare.

In acelasi timp, pluralismul de opinie nu pare sa aiba importanta la fel de mare ca cererile pentru o tara "civilizata".

Protestele actuala demonstreaza si ca noua generatie rezoneaza puternic la mesaje care subliniaza fisura dintre modul in care a fost facuta pana acum politica in Romania si asteptarile actuale de a face parte dintr-o "societate europeana manierata", apreciaza Euronews.

Mari diferente intre Guvernul Ciolos si Guvernul Grindeanu

Modul in care Guvernul Grindeanu a tratat opinia publica a infuriat si mai mult o parte a ei. La anuntarea Ordonantei, multe intrebari puse de jurnalisti au ramas fara raspuns din partea ministrului Justitiei, Florin Iordache. El a spus de 24 de ori "Alta intrebare", ceea ce a transformat propozitia intr-unul dintre sloganurile strazii.

Intr-o alta conferinta de presa, ministrul Carmen Dan a publicat numele "instigatorilor", adica mai multi parlamentari si jurnalisti care au vorbit despre proteste si despre Ordonanta.

Aceasta este o mare diferenta intre actualul cabinet si cel al lui Dacian Ciolos, care a fost apreciat pentru stilul calm de a guverna, amplificand si mai mult diviziunea dintre Romania "moderna" si cea "batrana".

Astfel, strategia de comunicare a actualului Guvern a favorizat identificarea partidului de la putere cu "sistemul vechi", cu coruptia si chiar cu "inamicii Romaniei ca democratie europeana", atrage atentia Euronews.

Deocamdata nu este clar daca aceasta reinviere a spiritului civil va duce la o dezvoltare a unei gandiri politice critice, similar celui al Generatiei '68 din Europa Occidentala, scriu jurnalistii. La sase luni dupa ce Guvernul Ponta a demisionat, dupa tragedia de la Colectiv, PSD a castigat din nou alegerile locale, iar, dupa inca sase luni, a castigat si alegerile parlamentare.

Aceasta memorie scurta poate duce la o radicalizare politica tot mai mare a unei parti mici din miscare, avand ca baza dezamagirea fata de lipsa unei schimbari structurale si fata de "naivitatea" majoritatii.

Dincolo de schimbarea culturala pe termen lung pe care aceasta generatie a lansat-o, este greu de intuit rezultatul acestei crize. Ultimii sase ani arata, insa, protestele sunt foarte eficiente in Romania pentru a aduce schimbari pe termen scurt.

Retragerea Ordonantei, in 4 februarie, pare sa confirme ca protestul este calea de a obtine rezultate in cazul coruptiei endemice si a dezamagirii populatiei de catre elita politica. Iar acest lucru este valabil pentru o serie de democratii tinere, potrivit Euronews.

Desi in societate exista o diviziune, magnitudinea protestelor va consolida, cu siguranta, rolul "strazii" ca actor vizibil si influent in politica.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...