Fals, santaj si amenintare impotriva cercetatorilor. Adevarul despre laserul de la Magurele Interviu

Marti, 17 Martie 2015, ora 07:14
20864 citiri
Fals, santaj si amenintare impotriva cercetatorilor. Adevarul despre laserul de la Magurele Interviu

Cercetarea romaneasca a fost sistematic terminata din interese imobiliare si pentru a nu mai exista specialisti care sa contrazica toate politicile nebunesti vandute la televizor.

Bugetul cercetarii a ajuns la jumatate fata de 2012 si numai anul acesta vorbim de taieri intre 50 si 75%, afirma George Epurescu - doctor in fizica, cercetator, vicepresedinte al sindicatului Radiatia din Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei si Radiatiei de pe platforma Magurele.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, George Epurescu a explicat mecanismele de distrugere a cercetarii romanesti: "este incompetenta dublata de rea vointa, dar daca intram in profunzime s-ar putea sa gasim si infractionalitate" si din acest motiv cercetatorii intentioneaza sa sesizeze DNA impotriva a doi oficiali din Ministerul Educatiei.

Cercetatorii de la Magurele fac acuzatii grave si anunta proteste: Fonduri fraudate si taiate nejustificate

"Taierile din cercetare s-au facut pentru a dirija banii in alte zone. (...) O sa sesizam deci organismele de control sa vada unde s-au dus. Poate ca a venit momentul sa ne adresam cu sanse DNA, mai ales ca avem probe de fals in acte, abuz in serviciu si chiar santaj: nu semnati cum vrem noi, nu va dam banii! Si asa stam pana in mai pe franturi de salarii si eliminam dezvoltarea tehnologica a institutului".

George Epurescu ne-a vorbit si despre situatia necosmetizata a ceea ce obisnuiam sa numim cel mai mare laser din lume, cel de la Magurele: "In 2015 ar trebui finalizata cladirea. Nici macar tot betonul nu e turnat."

De ce iesiti in strada?

Asistam la o umilire continua a cercetatorilor. Bugetul este tinut ascuns, ni se tranteste prin martie sau aprilie o taiere masiva a proiectelor de cercetare si totul se duce de rapa. Materia noastra prima sunt ideile. Cand ai o taiere de 50-60%, aceste idei sunt aruncate la cos pentru ca nu mai poti executa proiectul, iar ideea moare sau merge in strainatate, la cei care au citit ce ai apucat deja sa publici din idee si care au finantare continua.

Rezultatele noastre duc inclusiv la absorbtie de fonduri europene. Am adus astfel bani europeni in tara chiar inainte de aderarea la UE. Ne sunt distruse proiectele, este distrusa cercetarea romaneasca si planurile de dezvoltare ulterioara.

Cat a fost taierea de anul acesta?

Pe marile proiecte sunt taieri intre 50 si 65%, la unele proiecte chiar 75%. In conditiile acestea, vom muta toti banii la salarii, vom taia de la dotari si partea de intretinere.

Cat castiga un cercetator?

De la foarte prost, ca un medic rezident, pana la cateva mii de euro pe luna. Atunci cand asemenea salarii mari vin din accesul la fonduri europene nu e nimic rau, pentru ca inseamna o munca sustinuta. Din pacate, sunt si oameni care paraziteaza sistemul si ajung la asemenea venituri prin cunostinte si legaturi mai mult sau mai putin politice.

O rana veche sunt cercetatorii trecuti de varsta pensionarii, fara rezultate, cu CV-uri si liste de articole aproape goale, care au ramas in institute, cu salarii foarte mari, pe baza prieteniei cu conducerea acestora. Ei devin o masa de manevra cu care cei tineri sunt tinuti in frau sub amenintare. E un troc, un abuz.

Care este lantul taierii banilor? Cine ia decizia?

Cand se fac bugetele, responsabilii cu cercetarea din minister construiesc un buget pentru cercetare pe criterii numai de ei cunoscute. Nu se tine cont de contractele in derulare cu institutele, cu academia, cu universitatile. Este incompetenta dublata de rea vointa, dar, daca intram in profunzime, s-ar putea sa gasim si infractionalitate in modalitatea de constructie a bugetului.

Aveti suspiciuni de infractionalitate? Faceti sesizari penale?

Am adunat probe si vom face o plangere penala impotriva secretarului de stat Tudor Prisecaru, a directorului general al Unitatii executive pentru finantarea invatamantului superior, a cercetarii, dezvoltarii si inovatiei (UEFISCDI), Adrian Curaj, pentru aceste inginerii financiare pe care le fac an de an si care duc la scaderea bugetului pe cercetare pentru institute prin taierea banilor din proiecte.

Ceea ce implicit face ca anul viitor finantarea de baza sa fie din ce in ce mai mica. Scaderea de azi influenteaza automat o scadere anul viitor. Asta se rostogoleste de 3 ani si am ajuns sa avem jumatate din bugetul din 2012.

Taierile din cercetare s-au facut pentru a dirija banii in alte zone. La prima taiere majora de buget, din 2013, dupa o perioada mai buna, au spus ca e facuta pentru a organiza noi competitii de proiecte. Dar le-au organizat abia in 2014. Competitia nu s-a facut, dar banii pe 2013 s-au dus.

O sa sesizam deci organismele de control sa vada unde s-au dus. Poate ca a venit momentul sa ne adresam cu sanse DNA, mai ales ca avem probe de fals in acte, abuz in serviciu si chiar santaj: "nu semnati cum vrem noi, nu va dam banii!". Si asa stam pana in mai pe franturi de salarii si eliminam dezvoltarea tehnologica a institutului.

Medicii rezidenti, cu care faceati o comparatie, pleaca pe capete din Romania. Asa pleaca si cercetatorii?

A fost o vreme cand plecau pe capete, intre timp a fost o perioada cand s-a investit putin. Dar nu mai vin studenti valorosi in sistemul de cercetare. Cei mai multi pleaca direct in strainatate. Dintre cei care sunt, foarte multi pleaca pe burse de 6 luni, 9 luni, un an. Si apoi poate de tot.

Mandria cercetarii romanesti era laserul de la Magurele. Cel mai mare din lume.

Cel mai mare, in sens popular. Dar pana de curand era asa prezentat intr-adevar. Cei care coordoneaza constructia au aflat recent pe pielea lor si intr-un mod rusinos ca nu e asa. La o prezentare in strainatate, cineva din sala s-a ridicat: "stiti, noi avem unul mai mare si mai e si functional."

Si in aceste tehnici de varf balcanismul e definitoriu pentru managementul proiectelor. Oamenii care sunt in aceste functii nu sunt credibili in strainatate plecand de la atitudinea si aspectul lor. Lumea are impresia ca in institutele de cercetare sunt numai lucruri savante, manierate. Uneori avem de-a face cu personaje de-a dreptul grotesti.

Cand ar trebui sa fie totusi functional fostul cel mai mare viitor laser din lume?

In 2015 ar trebui finalizata cladirea. Se pare ca sunt insa intarzieri. Nici macar tot betonul nu e turnat. Probabil ca de-abia la anul se va finaliza constructia. Au inceput sa soseasca niste componente ale laserului propriu-zis si sunt tinute in niste hale. Miscarile nu au fost bine coordonate, astfel incat sa fie cladirea gata cand sunt trimise componentele.

Cine ar trebui sa supravegheze lucrarile, ritmicitatea lor?

Este o echipa destul de numeroasa. Desi laserul nu functioneaza, nu se face cercetare propriu zisa, sunt angajate zeci de persoane care se ocupa de achizitii si asemenea chestiuni pe salarii generoase.

Exista o Cenusareasa a cercetarii romanesti?

Cenusaresele au fost institutele cel mai bine plasate din punct de vedere imobiliar. Indiferent de obiectul lor de activitate, distrugerea cercetarii a avut la baza interesul imobiliar. Institutele au fost apoi bagate in faliment prin instalarea unor conduceri care cu asta s-au ocupat. Un institut care era pe profit in 6 luni a ajuns pe butuci cu conturi blocate.

Sa va dau niste exemple: magazinul Real din Vitan e pe termenul Institutului de cercetari electrotehnice. Hypermarket-urile de la iesirea spre Autostrada Soarelui sunt facute pe terenurile fostului Institut national de sticla, unicat in Romania. A fost distrus rapid. Au fost institute pe Calea Dorobanti, unul era in Piata Revolutiei, au picat. La Magurele cercetarea rezista pentru ca e zona consacrata si rezultatele externe nu permit sa se intre cu buldozerul, desi au fost incercari.

Institutele de cercetare din domeniul agriculturii sunt alt exemplu. Nu exista aproape politician sa nu-si fi luat o parcela din terenul pe care se faceau experimente cu culturi. Ne intrebam de ce nu mai cresc rosiile, cartofii. La Brasov era un institut al cartofului. Interesele imobiliare au intrat si peste el, pasamite ca sa extinda un aeroport.

La Buzau, unde erau cercetate soiuri de rosii imbunatatite, primarul a fost chiar condamnat in prima instanta pentru ca a construit un cartier pe aproape jumatate din terenul acestei statiuni de cercetare. E si cazul Basescu - Fundulea.

Avem organisme modificate genetic, nu se stie care sunt, intrate cum, ce soiuri. Nu se mai fac cercetari.

Aceasta distrugere sistematica a cercetarii de care vorbiti cat a costat Romania prin privare de rezultate?

Sunt sute de miliarde. Dar lucrurile merg dincolo de privare de rezultate. Institutele nationale prin prisma obiectului lor de activitate trebuie sa ajute autoritatile statului in problemele concrete cu care se confrunta.

Va dau exemplul amenajarii teritoriului si imbunatatirii funciare. ISPIF e pus pe butuci. Toate institutele au fost terminate pentru ca e nevoie de lipsa de expertiza, lipsa de specialisti pentru ca toate politicile nebunesti sa fie vandute la televizor si sa nu aiba cine sa spuna ca nu e in ordine. Vedem ce se intampla cu alunecarile de teren, cu toate nenorocirile.

Dar noi mai avem o temere, dorinta megalomanica a Ecaterinei Andronescu care doreste sa subjuge institutele nationale si sa adauge rezultatele, personalul si patrimoniul lor in subordinea Universitatii Politehnice Bucuresti. Asa ne va ingenunchea in sfarsit dupa ce ne-am permis sa rezistam in fata gruparii transpartinice a vanzatorilor de diplome, care au incercat sa puna mana pe cercetare ca sa-si legitimeze lipsa de rezultate.

Citeste si:
Marcel Ciolacu le plânge de milă pensionarilor români: "80 la sută trăiesc cu o pensie până în 2.000 de lei"
Marcel Ciolacu le plânge de milă pensionarilor români: "80 la sută trăiesc cu o pensie până în 2.000 de lei"
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că 80 la sută dintre pensionarii români au o pensie de până în 2.000 de lei şi că pensia minimă va ajunge de la 1 ianuarie 2022 la 1.000 de...
Streinu-Cercel, despre noua variantă de coronavirus: ”Românii se comportă ca şi cum şi-ar dori să se infecteze”
Streinu-Cercel, despre noua variantă de coronavirus: ”Românii se comportă ca şi cum şi-ar dori să se infecteze”
Președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, Adrian Streinu-Cercel, a făcut duminică, 5 decembrie, un apel la populație să respecte măsurile de bază pentru a preveni răspândirea...