Protestele antiguvernamentale din Romania s-au mai domolit, in ultimele zile, doar cateva sute de persoane fiind prezente miercuri seara, insa a fost tras un semnal de alarma pentru investitorii straini.
Forbes scrie, intr-un amplu articol, despre controversele legate de coruptie, care subliniaza riscurile tot mai mari pentru investitorii din afara tarii.
Incercarea deschisa a Guvernului de a reduce lupta anticoruptie si de a-si folosi puterea pentru a-si proteja membrii - desi nu surprinzatoare - trimite semnale negative partenerilor straini si investitorilor, scrie Stina Hartikainen, analist pe partea Romaniei al companiei Control Risks.
Autoarea subliniaza ca exista limite in ce priveste cat de mult va putea Guvernul sa reduca eforturile anticoruptie, insa trebuie retinut ca o campanie politica sustinuta in acest sens cel mai probabil va complica lupta anticoruptie, care a fost principalul motor al progresului rapid si constant al Romaniei pana acum.
De asemenea, Control Risks se asteapta sa se extinda gama de agende si interese ascunse, afectand atat mediul de afaceri, cat si politica.
Disponibilitatea de a evita procedurile normale politice si legislative, nesocotirea opiniilor celor din sistemul judiciar si ale altor autoritati experte si adoptarea de legi controversate in sesiuni nocturne fara consultare cu partile cheie reprezinta o alta ingrijorare pentru investitori.
Aceste practici sunt departe de a fi o noutate pentru acest guvern, insa escaladarea rapida a crizei si protestul puternic al publicului sugereaza ca cei satui de o clasa politica perceputa pe scara larga drept una de hoti si mincinosi nu vor renunta fara lupta. Ce este clar este ca aceia care fac afaceri in Romania trebuie sa continue sa monitorizeze atat riscurile coruptiei, cat si stabilitatea politica in urmatoarele luni, pentru a se asigura ca reusesc sa se descurce intr-o situatie de criza atunci cand aceasta apare.
Criza a trecut, raman intrebarile. De ce suspendarea lui Iohannis este putin probabila
Despre faimoasa si controversata ordonanta 13, autoarea noteaza ca aceasta a avut ecouri largi in afara Romaniei, fiind aspru criticata de catre mai multe institutii europene, aliati occidentali cheie, organizatii comerciale si reprezentanti ai mediului extern de afaceri.
Si, desi criza a depasit punctul culminant, acest episod a ridicat semne de intrebare in legatura cu viitorul presupusei lupte anticoruptie a tarii si cu traiectoria guvernarii si stabilitatii politice in noul guvern.
Pentru ca, scrie sursa citata, desi ordonanta 13 a fost respinsa in Parlament, proiectul de lege privind gratierea este in continuare in forul legislativ. Iar numele importante din partidele aflate la guvernare au puternice interese ascunse sa se asigure ca anchetele in ce ii priveste pe ei si pe apropiatii lor sunt blocate.
Numerosi membri ai partidelor din Romania au fost anchetati si condamnati pentru coruptie in ultimii cativa ani, ca parte a unei campanii sustinute de a scapa tara de coruptie, iar acest lucru a zguduit lumea politica.
Astfel, de o legislatie mai putin riguroasa ar urma sa beneficieze multi membri importanti si sustinatori ai partidelor de guvernamant, inclusiv presedintele PSD, Liviu Dragnea, care este trimis in judecata pentru instigare la abuz in serviciu si, daca va fi condamnat, va merge la inchisoare.
Drept urmare, exista motive puternice pentru a crede ca anularea ordonantei reprezinta de fapt doar o amanare si ca Guvernul va folosi mijloacele pe care le are la indemana - institutionale, legale si financiare - pentru a pune frana eforturilor anticoruptie.
Guvernul a gasit insa un adversar in presedintele Klaus Iohannis, acuzandu-l de partizanat cu protestatarii, iar astfel s-a deschis drumul pentru o perioada de coabitare dificila intre aceste puteri ale statului, care este posibil sa aiba un impact negativ asupra elaborarii politicilor si stabilitatii.
De altfel, Parlamentul are puterea de a-l suspenda pe Iohannis, partidele de guvernamant sugerand de mai multe ori acest lucru, in timpul crizei. Este posibil ca aceasta optiune sa ramana pe masa pentru partidele de guvernamant, ca mijloace de a scapa de cel mai puternic adversar politic, si ar putea declansa o criza institutionala si un referendum pentru demitere. Insa, avand in vedere cresterea brusca a popularitatii presedintelui, in timpul protestelor, impreuna cu scaderea semnificativa a popularitatii Guvernului, un astfel de proces ar fi o optiune riscanta.
Daca cititi atent,insusi Forbes il lauda pe presedintele Iohannes pentru... Vezi tot