Inainte de a fi europenizata, Romania trebuie romanizata

Europenizarea, in sensul compatibilizarii cu valorile Uniunii Europene, este un proces necesar si benefic pentru Romania numai ca nu trebuie inteles ca un transfer de valoare adaugata romaneasca spre alte economii europene si nici acceptarea capitalizarii acesteia spre folosul bugetelor acestora.

Protestul transportatorilor imi ofera prilejul antamarii unei discutii pe aceasta tema, deoarece una dintre cerintele acestora poate fi pusa in contextul raportului dintre ceea ce am putea numi "europenizare versus romanizare".

Ma refer la supra-acciza de 7 eurocenti pe litrul de carburant. Nu iau in calcul faptul ca destinatia acestei accize s-a dovedit a fi nerespectata, ci efectele ei asupra potentialului economiei romanesti.

Sunt efecte distructive de subminare a economiei nationale, deoarece au condus la decizia marilor transportatori de a alimenta cu carburant neaccizat in alte tari, contribuind astfel la cresterea veniturilor bugetare ale acelor tari si nu al Romaniei.

Putem sa discutam si despre refuzul guvernamental de a mari salariul minim pe economie. Desigur, este o masura ce poate fi discutata, dar exista si o certitudine, aceea ca nu este in interesul Romaniei de a plafona nivelul salarial sub media europeana, ci al capitalului strain si al multinationalelor de a-si mari competitivitatea prin avantajul oferit de nivelul scazut al salariilor locale.

Se poate spune ca Romania castiga locuri de munca, dar de calificare si productivitate sub media europeana, accentuand decalajul de dezvoltare dintre noi si Occidentul european.

Putem sa mai discutam despre metroul bucurestean care si-a marit numarul de trenuri, dar, in loc sa le comande noi si de buna calitate in Romania la Craiova, Arad, Simeria sau Pascani, le-a cumparat la mana a doua din Spania, vaduvind economia romaneasca nu numai de profit si locuri de munca, dar si de posibilitatea demararii mult doritului proces de reindustrializare.

Nu putem omite nici autostrazile demolate si nici surparile de teren in mijlocul Bucurestiului ca urmare a greselilor si incompetentei unor constructori straini.

Romania are capacitatea dovedita in timp a proiectarii si constructiei in conditii optime de calitate si cost atat de autostrazi, cat si de metrou. De ce sunt preferate firme straine celor romanesti? De ce discriminam proiectantii si constructorii romani prin eliminarea lor de pe piata ca urmare a unui sistem antinational al licitarilor trucate sau al ofensivei ANAF asupra business-ului national, protejand evazionistii straini?

Am mai putea vorbi despre posibilitatea vanzarii terenului agricol strainilor. Toate tarile membre UE dau aceasta posibilitate, dar niciuna cu "generozitatea" aratata de legislatia romaneasca ce nu are limitele si regulile prezente in celelalte tari.

Desigur, strainii nu vor pleca cu pamantul nostru acasa, dar recoltele obtinute de pe el vor crea valoare adaugata capitalizata in tarile lor de origine.

Este greu de spus daca situatii ca cele de mai sus sunt rezultatul incompetentei, snobismului, coruptiei sau al unor conspiratii geopolitice. Important este insa ca nu se intelege la nivelul decidentilor politici care este cea mai grava problema a Romaniei, cea mai importanta bariera in calea iesirii noastre din zona subdezvoltarii din punctul de vedere al comparabilitatii europene.

Este problema incapacitatii cronice de utilizare a propriilor resurse macar pana la nivelul mediei europene, ceea ce duce la crearea de valoare adaugata sub aceasta medie si, mai grav decat atat, transferul sub forma neechivalenta si capitalizarea ei in exteriorul tarii.

Desi pare neverosimil, chiar paradoxal, Romania este un finantator al economiilor occidentale europene acceptand un transfer de valoare catre aceste tari prin cedarea oportunitatilor interne de valorificare a capitalului. Prin legislatia noastra, prin lasitatea politicienilor nostri, prin interese clientelare, ca si prin incapacitatea politicii noastre externe de a se afirma ca un jucator important in conceperea si aplicarea politicilor europene, noi insine am creat un "sistem" bine pus la punct de transfer al patrimoniului nostru de resurse naturale, umane si intelectuale din potentialului nostru de dezvoltare in potentialul altora.

Daca acest transfer de oportunitati este europenizare, atunci suntem cei mai europeni dintre europeni, caci alti europeni, mai avansati decat noi, nu mai accepta de mult timp acest transfer, orientandu-se spre ceea ce francezi numesc "patriotism economic".

Daca aceasta europenizare inseamna "normalitate", atunci inseamna ca suntem total dezarmati in fata noilor crize care vor ataca economia mondiala.

Se cere o "romanizare" a Romaniei, nu prin populism patriotard, ci printr-o strategie de dezvoltare bazata pe valorificarea in interiorul tarii a potentialului national de resurse, un sprijin total capitalului romanesc, o politica educationala de redobandire a increderii in propriile forte.

Numai asa voi fi convins ca "ne-am luat tara inapoi".

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...