Amneziile ofiterului de Securitate care l-a anchetat pe disidentul Gheorghe Ursu

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Joi, 25 Aprilie 2019, ora 08:12
11897 citiri
Amneziile ofiterului de Securitate care l-a anchetat pe disidentul Gheorghe Ursu
Foto: Ziare.com (Arhiva)

Maiorul (r) Marin Parvulescu a fost audiat miercuri in procesul in care este acuzat de infractiuni contra umanitatii, acuzatii legate de ancheta care a dus la decesul in arest al disidentului Gheorghe Ursu.

Timp de aproape doua ore, Marin Parvulescu a incercat sa-i explice judecatorului Mihaela Nita de la Curtea de Apel Bucuresti ca este nevinovat si ca ancheta inceputa de el la Securitate nu a avut nicio legatura cu moartea in arest a inginerului Ursu.

Audierea lui a fost urmarita din sala de fostul sau coleg cu care a facut ancheta in acest caz, colonelul in rezerva Vasile Hodis, dar si de Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu.

Vasile Hodis, inculpat in acest dosar, urmeaza sa fie audiat la urmatorul termen al procesului, pe 22 mai. De altfel, atunci ar putea fi ultimul termen al acestui proces cu miza istorica, in care judecatorul trebuie sa lamureasca daca Securitatea a avut vreun rol in uciderea disidentului.

Alti doi inculpati din dosar, fostii ministri de Interne George Homostean si Tudor Postelnicu, acuzati de complicitate la infractiuni contra umanitatii, au decedat dupa trimiterea in judecata.

Marturia

Fost ofiter in cadrul Directiei a VI-a cercetari penale din cadrul Departamentului Securitatii statului, Marin Parvulescu a preferat sa-si sustina intreaga marturie in picioare.

Memoria i-a jucat feste de mai multe ori lui Parvulescu. "Nu cred, nu stiu, nu cunosc, sunt documente in dosar", a raspuns de mai multe ori, atunci cand instanta i-a pus mai multe intrebari cheie.

Denuntul colegilor

Cu un glas stins, Parvulescu a povestit propria sa varianta a cazului. Colegii lui Gheorghe Ursu au sesizat Securitatea, la sfarsitul anului 1984, cu faptul ca inginerul tinea un jurnal in care facea "insemnari calomnioase la adresa conducatorului partidului si statului nostru".

La inceputul anului 1985, Parvulescu l-a chemat la audieri pe Ursu.

"Era pe 7 ianurie 1985. Foarte degajat, a dat o declaratie in care a recunoscut ca avea relatii si cunostinte in lumea literara si la postul Europa Libera si ca incepand cu 1968 a primit diferite lucrari, publicatii, iar el le-a dat cu ocazia unor deplasari facute in strainatate, diferite materiale interzise. Despre acestea a sustinut ca le-a notat in diferite caiete sau foi", povesteste Parvulescu.

Filat de Directia a II-a

Maiorul practic arunca vina deschiderii dosarului de la Securitate pe colegii lui Ursu, in contextul in care inginerul era urmarit informativ de colegii sai din cadrul Directiei a II -a Securitate, in cadrul "Actiunii Calatorul", care viza persoanele care fusesera plecate in scop turistic din Romania.

In jurul lui Ursu, un ofiter de Securitate constituise o retea informativa, din care faceau parte doi colegi de la serviciu.

Parvulescu spune ca dupa audierea lui Ursu a urmat perchezitia casei si a biroului de la serviciu, de unde a ridicat mai multe materiale interzise.

Este vorba de zeci de caiete jurnal, cele mai vechi erau din 1948, un manuscris de poezii, extrase din ziare continand poezii, scrisori trimise de fiica sa din SUA, publicatia "L' archipel du gulag de Soljenitin", tiparita in 1976, un manuscris intitulat "Europa mea" si mai multe numere ale unor reviste - Ethos si Limite - publicate de subsectia de la Paris a radioului Europa Libera.

Valuta gasita la perchezitii

"Cu ocazia perchezitiei s-au gasit mai multe mijloace de plata straine - marci, dolari, coroane, lire- sunt trecute in procesul verbal. S-a facut un proces verbal separat", precizeaza Parvulescu.

La cateva zile de la perchezitie, seful sau i-ar fi cerut situatia din dosar si i-ar fi zis sa inceapa urmarirea penala impotriva lui Ursu pentru propaganda impotriva oranduirii comuniste.

Fostul ofiter poveste ca ancheta a continuat cu analiza insemnarilor din jurnalul lui Gheorghe Ursu. Uterior, seful sau i-ar fi cerut sa inchida cazul, dar si sa deschida o verificare pentru detinerea de valuta.

Aceste date au fost trimise Directiei Procuraturii Militare. De aici, procurorul militar le-a directionat catre Militie si Procuratura Sectorului 6, iar informatiile au stat la baza anchetei penale deschise lui Ursu.

Ce spune acuzarea

Potrivit acuzarii, incercand sa evite un caz de persecutie politica, Securitatea i-ar fi inscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun, de detinere de valuta, pentru posesia a 17 dolari.

Pentru acest lucru, inginerul a fost arestat pe 21 septembrie 1985 si inchis intr-o celula cu doi detinuti care aveau ordin sa-l sicaneze. Presiunile acestora culminau cu batai crunte.

Inginerul a murit pe 17 noiembrie 1985, in arestul Militiei Bucuresti.

Gheorghe Ursu

Foto: Fundatia Gheorghe Ursu

"Am fost la un curs"

Parvulescu spune ca la inceputul lunii septembrie 1985, ar fi fost trimis la un curs, si nu a mai cunoscut evolutia dosarului privind detinerea de valuta si ca nu a mai avut nicio legatura in continuare.

"Ulterior am aflat ca pe 26 septembrie 1985, Ursu Gheorghe a fost chemat la Directia Cercetari Penale din cadrul Inspectoratului General al Militiei, unde a fost audiat, iar doi procurori civili i-au emis mandat de arestare pe timp de 30 de zile", spune acesta.

In perioada in care Ursu a fost arestat, Parvulescu s-ar mai fi intalnit o singura data cu Ursu.

"Pe 24 octombrie am mers la organele de Militie, si cu acordul sefului si al ofiterului care instrumenta cazul, i-am adus la cunostinta lui Gheorghe Ursu rezolutia pe care era scris faptul ca a luat la cunostinta de confiscarea materialelor, ca nu are obiectii si ca este de acord cu restituirea celorlalte materiale catre fiul sau", rememoreaza Parvulescu.

"Categoric nu am avut alte intalniri cu Gheorghe Ursu", este hotarat maiorul in rezerva.

Parvulescu subliniaza ca el si cu Vasile Hodis erau ofiteri in cadrul Directiei a VI-a a Securitatii si ca nu au fost cuprinsi in planul de masuri, privind urmarirea informativa a lui Ursu, demarat de Directia a II-a: "Nu aveam nici competenta, nici abilitatile necesare".

De asemenea, ofiterul sustine ca nu i-a cunoscut pe cei doi colegi de celula ai lui Ursu, Marian Clita si Gheorghe Radu: "Categoric nu."

Intrebarile care l-au iritat

Mai multe dintre intrebarile avocatilor familiei Ursu l-au iritat.

Avocat: A dat Gheorghe Ursu declaratii despre legaturile sale cu Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Geo Bogza sau Nina Cassian?

Parvulescu: Pai daca a spus ca a primit materiale de la Virgil Ierunca! A dat declaratii. Da. Aceste materiale vizau persoanele.

Avocat: Pe 1 martie 1985, Ursu a scris explicit ca refuza sa scrie ceva in numele prietenilor care apar in jurnal si ca refuza sa declare numele unei persoane deoarece ii este prieten. Cum explica asta?

Parvulescu: Nu cred ca sa fi spus vreo persoana asa ceva. Daca ma duceam cu o astfel de declaratie la seful de serviciu cred ca as fi fost sanctionat. Asa ceva nu este posibil.

Avocat: L-ati amenintat pe Ursu ca daca nu declara numele prietenilor il aruncati pe ferestra, iar familia va acea de suferit?

Parvulescu: Categoric nu.

Avocat: Chiar daca dosarul a fost clasat in august 1985 la securitate, de ce a ramas in continuare in analiza la DSS?

Parvulescu: Nu am o explicatie.

Avocat: Pe 22 octombrie 1985 ati trimis o informatie la Directia a II-a despre interventia unui congresman american in cazul Ursu?

Parvulescu: Nu. Nu mi aduc aminte nimic in legatura cu aceasta corespondenta. La urmarire penala mi s-a aratat un document in care nu am regasit stilul meu de exprimare.

Citește și:
Colegul de bancă din liceu al lui Lucian Bode, pus șef la Imigrări. Șirul lung de funcții în care a fost numit ilegal: ”Nu au fost verificate de nicio instituție a statului”
Colegul de bancă din liceu al lui Lucian Bode, pus șef la Imigrări. Șirul lung de funcții în care a fost numit ilegal: ”Nu au fost verificate de nicio instituție a statului”
Austria a dat vot negativ pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, iar motivul invocat a fost cei peste 75.000 de migranți ilegali din Austria care nu au fost înainte...
Miniștrii României nu se mulțumesc cu un singur job. Lista politicienilor care încasează bani din mai multe surse
Miniștrii României nu se mulțumesc cu un singur job. Lista politicienilor care încasează bani din mai multe surse
Miniștrii României încasează lunar aproximativ 2.500 de euro pentru a lua cele mai bune decizii pentru cetățeni din fruntea ministerelor pe care le conduc, însă nu toți trăiesc doar din...