Statisticile din ultimele decenii arata ca rata de sinucidere in cazul medicilor este superioara mediei generale a populatiei, cu 40% la medicii barbati si cu 130% la medicii femei.
Cercetarile au aratat ca debutul acestei tragice diferente este legat de anii petrecuti in scoala medicala. Studentii admisi la facultatile de medicina au acelasi profil psihologic cu al celorlalti studenti, insa ei ajung sa sufere de depresie si de alte afectiuni mentale mai des, comparativ cu alte categorii sociale, se spune intr-un articol de pe Medical News Today.
In ciuda accesului facil la servicii medicale de calitate, medicii sunt mai predispusi la comportamente anormale printre care alcoolismul si recunosc foarte greu ca au nevoie de ajutor de specialitate.
Autorii studiului propun cateva explicatii fenomenului: gradul accentuat de izolare, de singuratate al practicilor si educatiei medicale, tendinta ca medicii sa fie foarte critici fata de propria persoana si sa se invinovateasca pentru boala pe care o dezvolta si, nu in ultimul rand, solicitatea la locul de munca.
In ciuda studiilor si a serviciilor confidentiale care trateaza sanatatea mentala, in multe institutii de profil, statisticile arata rate de sinucidere mai mari ale studentilor la medicina, de azi, comparativ cu alte generatii.
Aproape un sfert din viitorii medici sufera de depresie, epuizare si lipsa de concentrare si mai mult de 10% au avut ganduri sinucigase.
Studiul, publicat in The Journal of the American Medical Association, merge dincolo de consideratiile teoretice in gasirea raspunsurilor si blameaza astfel "stigmatizarea bolilor mintale" - aceasta bariera de netrecut in tratarea afectiunilor conexe.
Articolul a aratat ca putini sunt medicii care discuta cu pacientii lor despre afectiunilor tratate. Doar 6.7% din cei 4.200 de medici care au raspuns unui chestionar, in anul 2008, corespondeaza cu pacientii despre problemele clinice.