Concluziile sefei de la Inalta Curte in cazul interceptarilor facute de procurori printr-o structura SRI

Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a identificat deficiente cu privire la modul in care procurorii realizeaza interceptarile telefonice, in baza unor mandate judecatoresti, prin intermediul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor din cadrul Serviciului Roman de Informatii.

Aceasta este concluzia unui raport realizat de sefa Inaltei Curti, Corina-Alina Corbu, privind modul in care sunt puse in executare mandatele de supraveghere tehnica in timpul procesului penal.

Aceste masuri au fost stabilite prin OUG 6/2016, care a fost emisa imediat dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a scos ofiterii serviciilor secrete din anchetele penale.

Raportul a fost publicat pe site-ul Inaltei Curti.

Dupa publicarea acestei decizii, marile parchete - DNA, DIICOT si Parchetul General - si-au realizat in sediile lor structuri specializate de supraveghere tehnica avand ca obiect interceptarea comunicatiilor, separate din punct de vedere fizic de Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor (CNIC).

Accesul dintre aceste structuri si CNIC se face printr-o aplicatie informatica. De asemenea, au fost pregatiti ofiteri de politie care sa preia atributiile ofiterilor SRI in aceste cazuri.

Protocolul SRI - MAI - procurori

La cererea organelor penale, CNIC asigura accesul la sistemele tehnice de interceptare in baza unui protocol de cooperare incheiat intre SRI, Ministerul Public si Ministerul Afacerilor Interne. In timpul anchetei, parchetele au acces separat si autonom la fluxul de informatii supus interceptarii.

"Verificarile efectuate au reflectat faptul ca procesele tehnice de interceptare a comunicatiilor sunt realizate in centrele operatorilor de telecomunicatii, iar continutul comunicatiilor interceptate este transferat in mod complet automatizat catre sistemul de stocare administrat de CNIC, fara vreo interventie umana din partea personalului SRI," se precizeaza in raportul sefei Inaltei Curti.

Eventualele vulnerabilitati in procedura de punere in executare a masurilor de supraveghere ar putea fi generate de posibile erori materiale in gestionarea sistemului, cu referire concreta la introducerea in sistemele infomatice a unor date gresite care pot afecta activitatea de interceptare.

Concluziile raportului sunt in sensul ca interceptarile se fac potrivit legii si ca nu au fost descoperite probleme.

"Comunicatiile sunt interceptate in conditiile si limitele cuprinse in actul de autorizare, astfel cum acestea au fost introduse in aplicatiile informatice de catre autoritatea judiciara, careia ii revine competenta exclusiva de punere in aplicare a masurilor de supraveghere; datle se stocheaza pe serverul general in forma criptata, pentru o perioada de timp, sunt expediate, in sistem complet automatizat, organului judiciar beneficiar, apoi sunt distruse automat," este una dintre concluzii.

"Exista un sistem de corectare a datelor"

Tehnic, nu exista posibilitatea inregistrarii peste durata mandatului emis de judecator, deoarece sistemul se inchide automat la implinirea termenului limita dispus prin actul de autorizare.

"In ipoteza in care a existat o eroare la introducerea datelor in retea, exista un sistem automat de corectare a datelor, conform mandatului emis," arata raportul.

"Sistemul informatic este conceput de asa natura incat sa asigure stergerea automata si ireversibila a interceptarilor, ce sunt transmise in format criptat pe echipamentele proprii ale autoritatilor judiciare beneficiare," explica Inalta Curte.

Potrivit sursei citate, personalul CNIC nu interfereaza pe fondul activitatii autoritatilor judiciare, nu are acces la continutul comunicatiilor transferate, nu are acces la fluxul de interceptare in procesul tehnic de extragere si transferare care parchete a traficului de voce si date transferate.

Recomandarile Inaltei Curti

Dupa cum am aratat, Inalta Curte concluzioneaza ca nu au fost identificate deficiente in cadrul acestei proceduri de interceptare, dar are mai multe recomandari.

- Acordarea unei atentii deosebite atata pregatirii profesionale a personalului specializat din cadrul celor trei mari parchete, cat si procedurilor operationale menite a limita pe cat posibil erorile umane ce pot surveni in gestionarea aplicatiei.

- Efectuarea unei auditari periodice a modului in care sunt respectate instrumentele automatizate de limitare a greselilor/derapajelor ce pot surveni in procesul de exploatare a aplicatiei infomatice.

- Mentinerea unor inalte standarde de securitate infomatica la nivelul CNIC, inclusiv prin efectuarea unor operatiuni de audidare interna permanenta a sistemului.

- Evaluarea permanenta a modului de functionare a compartimentelor specialziate prin raportare la cele mai inalte standarde de rigoare impuse de exploatarea aplicatiei informatice.

I.S.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...