Sorin Ionita (EFOR): Nu putem lasa anchetatii penal si puscariasii sa fie lideri de opinie in teme legate de statul de drept

Desecretizarea protocoalelor incheiate cu SRI este doar un episod din batalia politica a ultimilor ani, insa daca vrem sa intelegem cu adevarat despre ce e vorba, trebuie sa stim "cum au functionat institutiile, intr-o continuitate" si, mai ales, sa fim atenti la cei care emit opinii, pentru ca "nu putem lasa anchetatii penali si puscariasii sa fie lideri de opinie in teme legate de statul de drept", spune Sorin Ionita, presedintele Expert Forum (EFOR).

Publicarea protocolului de colaborare incheiat intre SRI si Parchetul General a reaprins dezbaterea publica legata de marile dosare de coruptie inregistrate in ultimii ani, dand nastere unor schimburi de replici care, in loc sa limpezeaza lucrurile, creeaza si mai multa confuzie in mintea celor neavizati si de buna credinta.

• SRI a publicat protocolul de colaborare cu Parchetul General. Care sunt principalele prevederi
• Kovesi explica protocolul cu SRI si-l contrazice pe Morar: Nu a spus niciodata ca e ilegal
• Fost membru CSM, despre protocoale: Nu au fost sesizari ca ofiterii SRI au incalcat legea. In 2009, parchetele nu aveau dotarea necesara pentru filaje si interceptari

Intrebat daca acest episod, al desecretizarii protocoalelor incheiate de SRI, reprezinta unul de sine statator, un atac la credibilitatea serviciilor si a DNA, sau face parte dintr-o strategie mai ampla care ar putea avea ca miza stoparea marilor dosare, Sorin Ionita ne-a declarat ca momentul "e parte din toata batalia dusa in ultimii ani".

"Este cate ceva din tot ce ati enumerat, in functie de grupul la care ne referim. Unii il folosesc doar propagandistic, pentru ca nu au o miza imediata si personala, nu sunt toti anchetati in tara asta. Altii, pur si simplu pot judeca obiectiv. Altii au dosare si, sigur, ar fi ideal pentru ei sa le poata da la intors, dar nu-i asa usor.

Si totul vine pe un clivaj esential in politica romaneasca, acelasi in ultimii 12-15 ani - anticoruptia - si care explica 95% din actiunile politice. Indiferent cine a fost la guvernare, ce guvern, ce coalitie, cum a cazut, cum s-a pus la loc, cum s-a mers in alegeri, despre asta a fost toata discutia, despre anticoruptie.

Deci sigur ca e o parte din acest mare dialog si sunt lucruri interesante de discutat despre acest protocol, insa nu prea vad climatul care sa permita sa discutam nuante. Pentru ca eu cred ca sunt chestiuni de nuante care trebuie discutate, nu asa, cu toroipanul", a declarat presedintele EFOR.

Ce sa mai intelegem din tot ce se intampla?

Intrebat ce i-a atras atentia din protocolul recent desecretizat, Sorin Ionita a raspuns: "Nu mi-a atras atentia nimic pentru ca nu l-am citit, recunosc sincer".

"Si chiar daca l-as citi, nu cred ca e asa simplu, trebuie sa stii sa il pui intr-un context al institutiilor. Asa, fiecare ia cate o fraza si o agita pe ici, pe colo, dupa cum are interesul.

Or, eu nu cred ca e asa. Trebuie sa stii cum au functionat institutiile, intr-o continuitate, ca sa iti dai seama ce rol adevarat a avut protocolul asta (sau protocoalele, ca inteleg ca sunt mai multe). Inteleg ca ele suplineau, intr-un fel, normele de aplicare la o lege. Asa am inteles eu, ca pana acum doi ani, pana la decizia CCR, exista o lege si protocoalele erau fundamental legale (daca era si ok ce se intampla e alta idee...) Si, asa cum se face in Romania, in loc sa dea norme de aplicare la lege, care sa fie publice, transparente si sa le dezbatem cu totii, sa vedem ce alte institutii mai ajuta procuratura in anchete, cum, prin ce procedee, ei, din motive care imi scapa, n-au facut asta, ci au apelat la protocoale secrete intre institutii. Mi-e greu sa calific chestia asta: a fost din nevoia de a proceda rapid, expeditiv, n-au avut incredere in Parlament, n-ar fi trecut de majoritatea de atunci, s-ar fi blocat lupta anticoruptie?", a spus presedintele EFOR.

Pe de alta parte, insa "inteleg ca protocoalele existau si inainte de marele razboi anticoruptie care a inceput odata cu intrarea in UE", a completat acesta.

"Deci chiar de pe vremea lui Adrian Nastase existau protocoale, cand teoretic ei (PSD, n.red.) aveau o majoritate in Parlament si puteau trece o lege de aplicare.

Serviciile de informatii nu prea sunt obisnuite sa isi treaca legislatii prin Parlament cu dezbatere publica. Sa nu uitam ca la legile Big Brother au avut un esec, mai de curand, deci intuitia lor a fost buna: n-ar fi putut trece chiar orice prin Parlament, iar dupa 2007 n-ar mai fi putut trece nimic, sa nu uitam cum arata atunci situatia politica", a comentat Sorin Ionita.

Am mai fi avut dosare de mare coruptie?

Pe de alta parte, intrebat daca este de parere ca in lipsa acestor protocoale numarul dosarelor mari de coruptie ar fi fost mult mai mic, Sorin Ionita a spus ca nu are toate datele necesare ca sa poata da un raspuns.

"E un lucru pe care as vrea sa il aflu si este o intrebare foarte serioasa, la care nu se poate raspunde decat factual, nu teoretic si speculativ. Iata ca deja avem doua interpretari in spatiul public: pe de o parte, Daniel Morar care a lucrat, spune el, fara a apela la aceste protocoale (dar nu mi-e clar ce inseamna asta, pentru ca au avut totusi o contributie serviciile chiar si in acea perioada), iar dupa aia inteleg ca s-a lucrat strict pe protocoale.

Nu am o evidenta sa pot lua cazurile la mana sa vad din ce perioada dateaza grosul investigatiilor si care au avut mai mare succes, dar mie mi se pare ca s-au anchetat cazuri mari in perioada Morar cu succes, deci care au ajuns sa aiba decizii in instanta si pedepsele au fost aplicate, si invers, in perioada mai recenta, au existat esecuri, chiar pe protocol.

Controlul parlamentar e foarte moale, serviciilor li s-a permis sa faca genul acesta de lucruri. E bine sa avem discutia asta acum, dar n-ar fi rau sa fie un pic mai disciplinata, mai ordonata, mai lipsita de isterie si mai ales de parti-pris-uri, pentru ca, sa fim seriosi, totusi nu putem lasa anchetatii penal si puscariasii sa fie lideri de opinie in teme legate de statul de drept, asta este noaptea mintii. Dar asta se intampla, de fapt ei domina discutia publica si probabil ca vor modela si opinia publica in domeniul asta", a mai declarat presedintele EFOR.

Cine ar putea face lumina?

Miercuri, plenul CSM a examinat raspunsurile institutiilor din sistemul judiciar privind protocoalele cu structurile de informatii si a decis sa ceara desecretizarea tuturor acestor protocoale.

Intrebat cine ar putea sa faca lumina in acest caz, astfel incat sa avem incredere in concluziile prezentate public, Sorin Ionita a precizat ca "institutiile trebuie sa isi joace rolul lor, iar noi sa facem ceea ce am facut in ultima vreme, adica sa speram ca, fara a fi perfecte, o sa iasa o solutie rezonabila din aceasta dezbatere".

"As avea de facut acest apel la toata lumea care aude, care citeste: Mai uitati-va si de unde vine o opinie, totusi! Nu e toata lumea egal indreptatita sa se pronunte, de exemplu daca e unul care tocmai a iesit din puscarie pe un dosar incontestabil si de colo pana colo se plange de faptul ca serviciile de informatii fac si dreg, iar el e unul dintre cei care sunt cu serviciile pe mana de zeci de ani. Sau, mostenitorii vechii Securitati s-au trezit acum si peroreaza despre statul de drept european. Lucrurile astea sunt suspecte si ipocrite.

Trebuie sa vedem ce a fost acolo dar, din pacate, e una din marile teme despre care nu discutam: controlul civil asupra serviciilor. E o mare restanta a tranzitiei. De aproape 30 de ani nu am rezolvat aceasta problema.

Parlamentul, depozitarul suveranitatii intr-o democratie, este la noi cea mai politizata, isterica si incapabila institutie de a controla orice: de la ANRE la CNA, orice e numit in Parlament functioneaza prost, execrabil. Sunt oamenii cei mai prost pregatiti profesional posibil selectati acolo. Este un esec al nostru al tuturor.

Parlamentul trebuia sa controleze serviciile de informatii in timp util, real, nu asa, sa aflam dupa sapte ani ca s-a intamplat nu stiu ce. Ce-au pazit, ca tot PSD a dominat si comisiile alea de control?", a declarat Sorin Ionita.

Cat despre senatorul PSD Claudiu Manda, noul presedinte al Comisiei parlamentare de control SRI, numit cu sprijinul lui Liviu Dragnea, Sorin Ionita spune ca i se pare "un fel de mostenitor al dl Maior (George Maior, fost director SRI - n.red.), numai ca din alta zona a tarii".

"Tot felul de PSD-isti rasar, generatie dupa generatie, fiecare dintre ei se bate cu caramida in piept si are o perioada in care toata lumea il aduleaza, dupa care devine 'tradatorul natiunii'. Nu am incredere deloc in genul acesta de succesiune. E un om venit de nicaieri, fara niciun fel de biografie, fara niciun fel de cariera, fara niciun fel de credibilitate, pus cu mana undeva. Cum o sa ii controleze el pe ceilalti?", a intrebat retoric presedintele EFOR.

Ce urmeaza?

Intrebat de la cine sa asteptam o solutie de revenire la normalitate, Sorin Ionita a punctat: "O sa va raspund cu un vers din Rainer Maria Rilke: 'Cine vorbeste de victorie?'. Totul este sa reusim sa suportam si sa rezistam".

Si totusi, cand se va termina toata isteria?

"Nu se va termina niciodata, asta e democratia romaneasca. Trebuie sa rezistam in felul asta si sa speram ca n-o vor lua razna complet. Sa ramanem asa intr-o stare rezonabila de functionare, undeva la marginea Europei. Dar daca s-ar putea, inauntrul granitelor...", a conchis presedintele EFOR.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...