Ziare.com

De cata credibilitate se mai bucura romanii din partea strainilor

de Nicoleta Beraru, Scriitoare
Sambata, 01 August 2020, ora 21:38

   

De cata credibilitate se mai bucura romanii din partea strainilor
Nicoleta Beraru
In aproape 20 de ani de cand sunt stabilita in strainatate, 2020 este primul an in care nu-mi petrec vacanta in Romania. Ca multi cetateni care s-au pus la adapost de pandemie, am ales un loc mai aproape de casa si cat se poate de izolat.

Citeste toate textele scrise de Nicoleta Beraru pentru Ziare.com

Asa se face ca am ajuns in Haute-Savoi, in Alpii Francezi, o regiune de o frumusete ce-ti taie respiratie, in care Mont Blanc (4810 m), cu capul albit de zapada, priveste trufas din desuetudinea sa viata mondena a orasului pe care il vegheaza - Chamonix-Mont-Blanc. De altfel, toata regiunea este, ca si Chamonix, foarte turistica. In timpul iernii abunda de schiori, iar in timpul verii de iubitorii de plimbari in munti - des randonneurs. Exista numeroase statiuni turistice, unele mai frumoase, pline de hoteluri, cabane, restaurante si cafenele ce impanzesc vaile regiunii Haute-Savoie: Megeve, La Clusaz, Evian, Thonon-les-Bains, Saint-Gervais-les-Bains.

Iubitoare de liniste si plimbari in natura, dar mai putin de mondenitate, am ales cel mai mic si retras sat din Haute-Savoie, situat la o altitudine de cca 810 m - Servoz. Te si miri ca au mai ramas in aceasta enclava cca 1.000 de suflete! In mijlocul satului, o bisericuta decreptita, datand din 1537 si marita in 1697, in stil baroc, cu picturile peretilor roase de timp, goala si racoroasa, invita drumetul dogorit de soarele montagnard la odihna si reflectie. Usa e mereu deschisa, iar clopotele sale masoara de cateva secole trecerea timpului.

Autenticitatea satului e data mai ales de un cartier vechi - Vieux Servoz - o zona cu cabane vechi, cu lemnul innegrit de timp, ploi si zapezi, cu cuptoare vechi, ca acelea din satele romanesti, in care femeile coc paine si cozonaci afara (chiar exista o strada care se numeste Chemin des fours a pain - Drumul cuptoarelor de paine) si cu numeroase fantani vechi cu apa potabila - cea la care ma opream mereu era din 1838. Toate sunt atat de bine intretinute, atat de ingrijite, de ai zice ca sunt bibelouri. Pe versantele verzi ale muntilor, se lafaie la umbra copacilor cabane noi de chiaburi (pretul mediu al unei era de peste 800 000 euro. Si peste tot zeci de panouri care indica trasee de plimbare in munti. E liniste si pace in coltul acesta parca uitat de lume. Doar televizorul mai aminteste de tumultul provocat de Covid.

Cu toata frumsetea autentica, pitoreasca, idilica a acestor locuri, fara sa vreau, gandurile
mi-au zburat mereu la Romania. Mereu am comparat maretia acestor munti, frumusetea locurilor frantuzesti cu frumusetile Romaniei. Nu avem munti atat de inalti, vai atat de largi, dar incontestabil Romania e una din cele mai frumoase tari ale Europei! Muntii nostri chipesi - Ceahlaul, Bucegii, Muntii Apuseni... cu peisajele lor incantatoare, adorabile si satele noastre idilice, autentice, cu traditii minunate si oameni gospodari si ospitalieri nu te pot lasa nemiscat! Delata Dunarii cu tinuturi misterioase, anacronice si Marea Neagra - avem cu ce ne lauda! De toate avem ca si Franta!

Si totusi ma intreb de ce? De ce noi, romanii, nu reusim sa convingem strainii sa ne viziteze tara? Avem o tara atat de frumoasa, cu un potential turistic incontestabil, dar atat de ignorata! Ungaria cu Lacul Balaton atrage mai multi turisti straini decat Romania cu numeroasele ei bijuterii! Unde este problema? Toata vacanta mea a fost o continua comparatie intre locurile vizitate si Romania, o lupta sa gasesc raspunsuri la aceasta intrebare, care apoi s-a largit spre: de ce romanii si Romania au atat de putina credibilitate? - mai putina decat Ungaria sau Polonia, state nationaliste, care se opun politicii Uniunii Euroepene.
Pentru ca mai multe capete la un loc pot aduce un raspuns mai apropiat de adevar, am stat de vorba cu prieteni flamanzi si romani care au ceva de spus despre aceste subiecte.


Jean-Paul Van der Elst, membru al organizatiei ADR Vlaandaren (Actiune Satele Romanesti, Flandra), promotor al turismului romanesc, administrator din 2013 al grupului public pe Facebook "Roemenie Vakantieland" (Romania - destinatie de vacanta), redactor al revistei flamande "Buna":
Ce nu cunoastem nu putem iubi. Belgienii stiu putine lucruri sau nimic despre Romania si atuurile sale turistice: Carpati, Marea Neagra, Delta Dunarii, natura virgina, ospitalitatea romanilor, nenumaratele monumente istorice. Aceasta are de-a face cu faptul ca Romania a fost o tara inchisa pe timpul comunismului. Acum 30 de ani, eu nu stiam sa arat pe harta Europei unde e Romania. De aceea acum cativa ani am pus pe picioare grupul de lucru "turism" al organizatiei Actiune Satele Romanesti cu standuri informative pentru organizatii si evenimente. Scriem deja de 7 ani despre turism, cultura si gastronomie pe acest grup. Un alt factor este frica - frica de tigani, frica de oameni care nu vorbesc aceeasi limba cu noi, frica in legatura cu calitatea hotelurilor si restaurantelor, in legatura cu miloacele de transport si altele.

Turistii sunt "lenesi" cand e vorba sa-si aleaga destinatiile de vacanta. In general, merg unde au mai mers de 10 ori: Franta, Portugalia, Spania, Grecia... Aleg formula all-in, chiar daca exista putina varitie la nivel de bucatarie si in ofertele de relaxare. Ar trebui sa se faca mai multa promovare a turismului de catre Serviciul de Turism si Ministerul de Turism al Romaniei. Romania este slab si neatractiv reprezentata la targurile de turism. In general, se promoveaza litoralul romanesc si Bucurestiul. Pe de alta parte, Romania este inca vazuta ca o tara corupta. Romanii insisi vorbesc si scriu despre acest lucru. De aceea, pe grupul Roemenie Vakatieland, regula numarul 1 este urmatoarea: aici se publica doar aspecte pozitive legate de Romania. Nu pentru ca noi suntem orbi si nu vedem neajunsurile sale, ci pentru ca aceste neajunsuri isi gasesc foarte usor drumul spre presa si pe internet. Ce solutii pot fi gasite? Sa se scrie si sa se vorbeasca in continuare despre turismul romanesc. Cu cat mai multi oameni vor fi atrasi in Romanie, cu atat se va gandi mai pozitiv despre romani si Romania. De asmenea, organizarea de intalniri intre romani si belgieni joaca un rol important.

Legat de intrebarea ta - de ce au romanii mai putina credibilitate decat ungurii si polonezii - pot spune urmatoarele: Ungaria si Polonia ne sunt mai bine cunoscute, cu mult inainte de caderea Cortinei de Fier. In timpul si dupa Revolutia Ungara din 1956, multi unguri s-au refugiat aici, in Belgia. In acelasi an au avut loc si Protestele Poloneze si, de asemenea, multi polonezi s-au refugiat in Belgia. In plus, polonezii au suferit mult in cel de-al doilea razboi mondial, dar au colaborat la infrangerea Germaniei Naziste.


Dr. Eduard Fron, Scientific Researcher - Universitatea KULeuven (Belgia), Presedintele asociatiei Vatra Limbrug vzw (promoveaza cultura si traditiile romanesti):
Eu cred ca romanii nu au o cultura a turismului. Sunt lucruri fundamentale pe care noi nu le intelegem. Nu respectam prea mult turistii straini, de exemplu. Acestia sunt vazuti ca o vaca de muls. Pentru ei preturile sunt diferite si asa mai departe. Apoi standardele noastre sunt putin mai joase, strainii au o problema in a cobori la un alt nivel. Politicienii nu vad nici ei in turism o potentiala sursa de venit. Majoritatea initiativelor raman in mana particularilor care fac asa cum cred ei ca e bine, fara pregatirea necesara. Apoi, cred ca un rol important joaca si felul nostru de viata: un pic zgomotos, neglijent fata de cei din jur, uneori needucat, alteori neserios. In concluzie, cred ca este vorba despre un amestec de lucruri care trebuie rezolvate punctual.


Han Vandeveyvere - Prof. Dr. Eng.-Arch. - Unit Smart Energy & Built environment, VITO NV:
Voi raspunde la intrebarea ta legata de credibilitatea romanilor pentru ca la acest nivel am eu experienta. De profesie sunt arhitect si lucrez intr-o organizatiede cercetare in domeniul cleantech si dezvoltare durabila, care are ca obiectiv accelerarea tranzitiei catre o lume durabila. In 2015 am dezvoltat un proiect City-zen - un proiect european care promoveaza inovatia,si realizarea de renovari urbane la scara mare, retele inteligente si retele de termoficare si racire. Intre timp, in 2019, proiectul s-a incheiat. Acesta isi propunea sa demonstreze inovatiile, oraselor inteligente si durabile' si sa dezvolte metodologii si instrumente de planificare si energetice cu scopul de a atinge obiectivele climatice ale Planului Climat-Energie European (40% reducerea gazelor cu efect de sera, 27% energie regenerabila in amestecul de energie, economie de energie de 27%).

Pentru ca se estimeaza ca in 2050 80% din populatia lumii va trai in orase (momentan 68% din populatia europeana traieste in mediul urban), acestea sunt o miza majora a tranzitiei energetice pentru a contribui la lupta impotriva incalzirii climatice, diminuarea epuizarii resurselor naturale si favorizarea conditiilor de viata satisfacatoare pentru cat mai multi oameni.

Cu bani primiti de la Comisia Europeana, un grup de experti specializati in durabilitate, energie si planificare urbana au pus in practica un dispozitiv numit, roadshow' prin care au organizat aateliere si prin care au oferit informatii, in diferite orase din Europa. Acesti experti au prezentat proiecte ambitioase aplicabile la nivel de cartier, de renovare ecologica, de incalzire si racire si controlul performantei energetice a caselor construite, de consolidare a relatiilor intre colectivitati si sectorul industrial pentru o mai buna utilizare a tehnologiilor inovatoare in beneficiul, oraselor inteligente' si de creare a noi modele de colaborare intre actorii unui oras (colectivitati, operatori de energie, acori privati, universitati, rezidenti...)

Pentru ca proiectul a fost cu succes implementat in Grenoble (Franta) si Amsterdam (Olanda), ne-am gandit ca am putea aduce proiectul si la Sibiu. Am contactat in 2015 prin e-mail si telefonic autoritatile locale, insa surpriza a fost fie ca nu primit niciun raspun din partea lor, fie ca ni s-a raspuns la un moment dat cu o totala lipsa de entuziasm. Implementarea proiectului era absolut gratuita. La Sibiu, ca in orice alt oras european. Asadar, Sibiul a pierdut din lipsa de interes 70.000 de euro oferiti de Comisia Europeana, dar mai ales expertiza si consiliere importante pentru viitor, relevante pentru protectia mediului si viata sanatoasa a sibienilor.

Am fost foarte deceptionati in urma acestei experiente. Nici astazi nu ne putem explica de ce autoritatile locale de la Sibiu s-au manifestat negativ vizavi de un proiect revolutionar, important pentru viitor. Probabil ca romanii au gandit ca, pentru ca proiectul nu-i costa nimic, Comisia Europeana avea o agenda ascunsa in ce-i priveste. Sau pur si simplu din cauza birocratiei, daca nu dintr-o absoluta comoditate. Nu am putut gasi niciun motiv decent care sa rasppunda la intrebarea de ce nu au dat romanii un raspuns pozitiv pentru acest proiect.
Spre desosebire de Sibu, Alba-Iulia a dat unda verde proiectului. Deci depinde si de oamenii cu care vii in contact., de constelatia locala a unui oras. ( https://cityxchange.eu/our-cities/alba-iulia-romanian/).

Revenind la intrebarea de ce romanii nu prezinta credibilitate pentru straini, cred ca se poate raspunde: e vorba de seriozitate. Seriozitatea cu care iti tratezi partenerii, seriozitatea implicarii in afaceri, seriozitatea cu care iti tratezi obiectivele pe care doresti sa le atingi, seriozitatea cu care tratezi problema ofertei de calitate, de a-ti onora deadlin-urile. Iar daca ne gandim la turism, promovarea turismului este esentiala, dar, pe langa aceasta, seriozitatea cu care tratam turistii straini (calitatea serviciilor, preturi aliniate cu cele aplicate autohtonilor, discretie, respectarea statiului privat, liniste) este de o importanta majora. Nu am prezentat exhaustiv toate problemele, ci am facut un corolar la cele povestite mai sus. Bineinteles, problema poate fi dezvoltata teoretic mult mai adanc.

Insa punerea in practica este urgenta, pentru ca ar fi timpul ca Romania sa poata convinge. Nu este deloc in beneficiul sau sa piarda fonduri. Nepriceperea, comoditatea trebuie inlaturate. Avem destui oameni capabili care sa poata implementa proiecte si folosi fonduri. Exista multi oameni capabili care pot crea proiecte! O piedica reala in acest sens - o cunoastem cu totii - este blocarea unor unor job-uri importante de catre fii, fiice, nepoti cumetri (care nu au pregatirea si calitatile necesare pentru posturile respective)) ale unor personaje incompetente, corupte, care se afla la butoanele administratiilor locale, ale tarii. Aceasta situatie este absolut toxica tarii noastre. Si astfel, ajungem la concluzia inconturnabila ca romanii nu sunt credibili din cauza coruptiei, nepotismului si a birocratiei. Jos cu acestea!

Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 4302 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor