Summitul NATO de la Lisabona, ce va avea loc vineri si sambata, va influenta bazele Aliantei, cu un plan de securitate pe 10 ani, reduceri importante ale cheltuielilor de aparare si sperante privind un acord asupra apararii antiracheta, comenteaza DPA.
Pentru prima data de cand NATO a intrat in Afganistan, in 2003, aceasta misiune nu va domina agenda reuniunii, in conditiile in care cei 50 de lideri prezenti vor privi dincolo de problemele actuale ale Aliantei, pentru a-i trasa viitoarea forma.
"Va fi unul dintre cele mai importante summitului din istoria NATO. Summitul va duce la o Alianta mai eficienta si mai implicata", a declarat, luni, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Liderii celor 28 de state membre NATO vor lansa summitul vineri dupa-amiaza, prin finalizarea noului concept strategic, care va schita planurile militare ale NATO in urmatorul deceniu.
Actualul concept dateaza din 1999, cand Kosovo era cea mai grava problema de securitate a NATO, iar al-Qaida, atacurile informatice si pirateria abia incepeau sa fie inregistrate ca amenintari.
Detaliile noului concept sunt pastrate secrete, dar in discursuri anterioare Rasmussen a subliniat nevoia ca NATO sa isi imbunatateasca apararea informatica, sa colaboreze mai bine cu actori civili precum Uniunea Europeana, sa faca armata mai capabila sa opereze in strainatate si sa dezvolte parteneriate cu puteri precum China sau India.
"NATO se va conecta cu partenerii nostri din lume, atat tari, cat si organizatii", a spus luni secretarul general al Aliantei.
Insa diplomatii spun ca Turcia se opune unei apropieri prea mari de UE pana la rezolvarea conflictului sau cu Cipru.
Liderii ar urma sa ceara si crearea in Europa a unui sistem antiracheta, bazat in mare parte pe tehnologia americana, dar care sa includa si sisteme cu raza mai scurta de actiune din state precum Germania.
Potrivit unor surse diplomatice, Statele Unite au vrut initial ca Iranul sa fie identificat drept principala amenintare balistica la summit, insa a renuntat la aceasta cerere in fata opozitiei tuce.
Liderii ar urma si sa invite Rusia sa "exploreze posibilitatile" interconectarii propriului sistem antiracheta cu cel al NATO, intr-o tentativa de a dovedi ca sistemul nu vizeaza Rusia. Aceasta "ar fi o decizie foarte promitatoare, care ar ajuta la consolidarea increderii si ar avea un impact pozitiv semnificativ asupra securitatii in Europa", a spus Rasmussen.
Presedintele rus Dmitri Medvedev ar urma sa li se alature sambata dupa-amiaza liderilor Aliantei, pentru un summit special NATO-Rusia. El ar urma sa fie de acord cu negocieri privind o posibila cooperare in domeniul apararii antiracheta si sa ofere o sustinere mai mare pentru misiunea NATO din Afganistan.
Sambata dimineata, liderilor NATO ar urma sa li se alature liderii altor 19 tari care au trupe in cadrul Fortei Internationale de Asistenta la Securitate (ISAF) din Afganistan, precum si liderii UE, ONU, Banca Mondiala si Japonia.
In cursul acestei reuniuni, va fi aprobata, probabil, inceperea retragerii trupelor combatante ale NATO din Afganistan si predarea responsabilitatii catre fortele afgane, incepand din prima jumatate a anului 2011.
Statele membre ar urma si sa isi ia angajamentul sa sustina in continuare Guvernul afgan, dupa incheierea misiunii de lupta.
De asemenea, ele vor aproba reduceri importante ale cartierelor generale ale Aliantei. In prezent, NATO are 11 cartiere generale, iar liderii ar urma sa ceara sa ramana numai sapte. Subiectul va duce, probabil, la diviziuni profunde intre statele membre, dar nu sunt asteptate decizii pana in iunie.