La Bucuresti, revolutia in trafic a intrat in greva. Timp de patru ani

Firea si-a cucerit electorii cu cateva promisiuni, poate cea mai sexy fiind zisa 'revolutie in trafic in jumatate de an'. Nu a spus insa exact in care jumatate de an, caci marea revolutie institutionala din Primaria Municipiului Bucuresti a lovit cel mai tare in proiectele de infrastructura.

Greoiul proces prin care Holdingul Municipal a trecut pana sa ajunga la companii functionale (atatea cate misca ceva, orice, in oras) a afectat multe dintre lucrurile care vizeaza direct calitatea vietii. In consecinta, nu vreo revolutie administrativa, ci pandemia din ultima jumatate de an din mandatul Gabrielei Firea a fost cea care i-a salvat pe bucuresteni din traficul de cosmar.

Una dintre strategiile preferate de actualul primar al Capitalei a fost amestecul de cifre si procente pana la confuzia totala a cetatenilor. Proiectele de infrastructura majore preluate de la fostii primari erau ba "blocate complet", ba "10% realizate", ba neincepute. Ambitiile electorale au fost rapid transformate in victimizari - guvernul Grindeanu, Tudose, Dancila sau Orban au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a impiedica primarul Bucurestiului sa desteleneasca orasul acesta.

Problemele de infrastructura pe care ar fi trebuit sa le rezolve mandatul acesta sunt foarte strans legate de poluare. Desi problema de mediu din Bucuresti a fost intens politizata in ultimul an, este evident ca ambuteiajele impresionante din Bucuresti contribuie substantial la calitatea execrabila a aerului din Capitala. Astfel ca, fara vreo analiza sofisticata, raspunsul ar fi fost ca transportul alternativ (adica mersul pe jos, transportul public sau biciclete si trotinete) sa devina suficient de sigur si atragator cat sa convinga cetatenii sa abandoneze masinile personale. Ceea ce, in infrastructura, s-ar traduce in accesibilizare, benzi dedicate transportului public in comun si utilizarii bicicletei, trotinetelor si rolelor. Acolo unde, pana in 2019, adica anul trecut, Primaria Capitalei nu a miscat nimic. Nimic.

Primele benzi destinate exclusiv transportului public s-au ivit total prosteste in oras, parca parte dintr-o strategie de compromitere totala a acestei idei. Primii 600 de metri de banda de la Baneasa au starnit fie revolta celor aflati in trafic, fie rasul acelora care au cat de cat habar despre infrastructura. Sa pui un crampei de banda dedicata in mijlocul unei strazi este precum construirea unei bucati de autostrada in mijlocul campului. Inutil. Dupa esecul rasunator, primaria a comunicat ca era un program "in teste". Ca si cum atunci si acolo se inventase banda dedicata. A promis atunci ca va reveni cu proiectul benzilor dedicate odata cu "vacanta elevilor", adica inceputul verii 2017. Avea sa redeschida subiectul doi ani mai tarziu insa.

La o cerere de informatii de interes public in care am solicitat numarul de kilometri de astfel de benzi facuti in ultimii ani mi s-a raspuns evaziv spre deloc. Daca atunci cand da vina pe greaua mostenire primarul Firea stie sa ne dea procente exacte ale incremenirii proiectelor, cand vine vorba de realizarile-i, lucrurile stau mai abstract:

A face benzi dedicate transportului public inseamna a taia din benzile pentru transportul auto motorizat individual. Adica ceva curaj. Nu a avut nici cat sa proiecteze astfel de benzi pe bulevarde precum Magheru, care ajunge si la patru benzi pe sens. Totusi a delimitat patru linii de tramvai cu garduri (desi, " target="_blank">in filmuletul de campanie de anul acesta, a introdus si linia 41 ca fiind reusita sa, aceasta linie fiind delimitata mult inainte de mandatul sau la PMB).

Nici cu privire la infrastructura pentru transport alternativ lucrurile nu stau mai bine. In acesti patru ani am avut o noua pista relativ conforma, de fapt un fel de ciot de pista (avand in vedere dimensiunea), cam un minut si jumatate de pedalat, de la Bulevardul Elisabeta pana pe Splaiul Independentei, pe Calea Victoriei. La aceasta se mai adauga si pista Aviatorilor - Pipera, care este insa doar o extensie a pistei din Aviatorilor care exista inainte de acest mandat. Si de cateva luni mai avem pista de biciclete de pe Fabrica de Glucoza (finalizata in prelungirile de dupa cei patru ani de mandat).

Prin oras s-au mai ivit niste mici bucati, usor neclar cum si cu ce sunt legate si neanuntate public de primarul general ca fiind finalizate. Persoanele care ar vrea sa utilizeze bicicleta prin oras sunt intr-un fel de city quest, in cautarea sensului si a sigurantei in trafic.

Semaforizarea inteligenta este o alta masura care poate ajuta mult la prioritizarea transportului public in comun si, deci, la optimizarea acestuia. In campania din 2016, Gabriela Firea ne povestea ca sunt 450 de intersectii care trebuie introduse in acest sistem, dintre care "doar 170" erau incluse deja.

(Sursa foto: filmulete campanie 2016, arhiva personala)

" target="_blank">In filmuletele de campanie pentru un nou mandat, care ruleaza in vara lui 2020, Firea ne spune ca "avem 236 de intersectii introduse in sistemul inteligent de management al traficului".

(Sursa foto: campanie 2020, contul de facebook al Gabrielei Firea)

Un calcul simplu ne arata deci ca, in patru ani de mandat, primarul Firea a introdus in sistemul de semaforizare inteligenta doar 66 de intersectii din totalul de aproape 300 care ii innebuneau pe bucuresteni in 2016, inainte de promisa ei 'revolutie' in trafic.

Probabil ca mare parte dintre problemele din traficul bucurestean ar fi fost rezolvate daca Planul de Mobilitate Urbana Durabila ar fi fost implementat. Acest document, votat chiar la inceputul mandatului Firea, explica masura cu masura, cu un calendar de implementare, toate cele pe care administratia ar trebui sa le faca pentru ca acest oras sa redevina respirabil si uman.

Nu doar ca administratia Firea a abandonat implementarea acestui document, dar s-a apucat sa faca de-a dreptul de-a-ndoaselea. Spre exemplu, acest document descrie ritmul si zonele de dezvoltare ale infrastructurii dedicate utilizarii bicicletei. Primaria s-a apucat sa faca piste, doar ca altele decat acelea stabilite in respectivul document.

As deschide si subiectul accesibilizarii acestui oras pentru persoanele cu mobilitate redusa, de exemplu persoanele in varsta sau care se deplaseaza in fotoliu rulant, insa as fi nevoita sa-l inchid inainte de a incepe.

Pe scurt, problema traficului din Bucuresti ar fi putut fi in mod substantial rezolvata daca cineva ar fi parcurs acest document si daca ar fi existat ceva curaj si elan administrativ in sensul implementarii lui.

O sa va dau un simplu exemplu de abandon: in aprilie 2019 ar fi trebuit ca primaria sa fi eliberat toate obstacolele montate in spatiul public din statiile de transport public si catre sediile institutiilor publice, obstacole care duc la incalcarea normativului de accesibilizare. Pe scurt, pana in primavara anului 2019, trotuarele ar fi trebuit sa fie accesibilizate. Departe de noi asa situatie.

La reducerea traficului in oras contribuie si parcarile. Parcarile intermodale, adica super-convenabil plasate astfel incat soferii sa parcheze si sa poata merge pe jos, cu bicicleta sau sa poata lua un mijloc de transport public in comun.

In cei patru ani de mandat, Primaria Municipiului Bucuresti a facut o singura mica si meschina parcare, una cu trei locuri, toate dedicate exclusiv angajatilor PMB: alveola din fata institutiei. In plus, prin aceasta amenajare urbana primarul a transmis un mesaj complet eronat: este ok sa ingustezi trotuare pentru locuri de parcare.

Si pe aceasta tema am transmis o solicitare in atentia institutiei cu privire la cele pe care le-a facut anii acestia. Raspunsul a deturnat un pic sensul intrebarii mele - oamenii Gabrielei Firea mi-au raspuns cate parcari au avizat, nu cate au construit sau amenajat.

Stiu ca ati vazut-o la cel putin doua inaugurari de parcari. Dar erau doar momente de parazitare politica: parcarile erau facute de primariile de sector.

(Sursa foto: raspuns la o cerere de informatii de interes public, arhiva personala):

Din infrastructura oraselor sanatoase fac parte si spatiile pietonale. Spatii care incurajeaza mersul pe jos, considerat un mod de transport alternativ. Scurt: in cei patru ani de mandat, Primaria nu a amenajat niciun alt spatiu pietonal.

Am ramas cu acelasi spatiu meschin din Centrul Vechi.

Ulterior starii de urgenta, au fost delimitate niste spatii publice pentru promenada, pe perioada weekendului. Totusi, aceasta masura temporara nu poate fi o compensatie pentru un oras de trei-patru milioane de locuitori in care singura zona pietonala constanta este mai degraba o uriasa terasa.

(Sursa foto: raspuns la o cerere de informatii de interes public, arhiva personala)

Proiectele majore care au fost anuntate ca fiind finalizate raman pasajul Piata Sudului, consolidarea Podului Straulesti, largirea strazii Fabrica de Glucoza (inaugurat dupa expirarea celor patru ani de mandat, in prelungirile impuse de pandemie) sau strapungerea Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu (la fel, usor dupa incheierea mandatului oficial).

Este neclar daca aici discutam despre o performanta sau din contra. Ca oras obisnuit mai degraba cu lenea si apatia autoritatilor publice, am putea sa ne uitam cu admiratie la aceste proiecte.

Pe de alta parte, patru ani pentru finalizarea unor proiecte de infrastructura (unele dintre ele demarate chiar acum zece ani!) par, totusi, multi.

Cetatenii, in final, vor fi chemati sa judece ritmul si, mai ales, vaietele primarului Firea, un blocat de toata lumea care-i e mereu, invariabil, ostila.

Irina Zamfirescu este activist pentru drepturile omului la ActiveWatch, doctor in sociologie si poate cel mai insistent observator al activitatii autoritatilor publice locale din Bucuresti. "Din 2008 si pana acum am citit mii de pagini de hotarari de Consiliu General si am ascultat, probabil, sute de ore de sedinte de consiliu", spune ea. Considera ca experienta dobandita studiind "mersul" administratiei publice din Bucuresti ii da dreptul de a face un bilant al administratiei Capitalei in ultimii patru ani.

Ziare.com considera la randu-i ca Irina Zamfirescu a stat suficient cu ochii pe primarii Bucurestiului in acesti ultimi patru ani (in special), astfel ca va gazdui acest bilant asa cum ea insasi a ales sa-l scrie. In perioada urmatoare, asadar, Irina Zamfirescu va publica o mini-serie de texte care vor trata chestiuni precum comunicarea administratiei publice cu cetatenii pe care-i reprezinta, problemele de mediu, cele de infrastructura si cele sociale.

Fotografia autorului: Octav Ganea

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Mesajul lui Nicușor Dan pentru Gabriela Firea: ”Nu ar mai trebui să deschidă gura, darămite să vrea să mai fie primar”

Intrarea Gabrielei Firea în cursa pentru Primăria Capitalei nu-l afectează pe actualul edil. Nicuşor Dan a declarat marţi, 23 aprilie, că lupta se va da între el şi Cristian Popescu...

Lovitură puternică pentru Piedone. Cât de multe voturi poate pierde după ce PSD a aruncat-o în cursa pentru Primăria Capitalei pe Firea

PSD și PNL au renunțat să-l mai susțină pe medicul Cătălin Cîrstoiu la alegerile pentru Primăria Capitalei. Cele două mari partide i-au aruncat în luptă Gabriela Firea (PSD) și pe...