De ce n-o sa scapam de algele mirositoare de pe plaje si cum se descurca Grecia si Bulgaria

Algele de pe litoralul romanesc sunt o problema cu care autoritatile se confrunta dintotdeauna si, mai presus de toate, un real disconfort pentru turistii care aleg sa-si faca vacantele la marea noastra. Iar situatia pare fara rezolvare.

Ziare.com a luat legatura cu Apele Romane si a incercat sa afle ce fac autoritatile in privinta acestor plante marine si ce le impiedica sa gaseasca o solutie prin care algele sa dispara de pe plaje sau macar sa fie mai putine.

Intr-un raspuns la solicitatea noastra, purtatorul de cuvant al Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR), Catalina Bragaru, a precizat ca la malul Marii Negre, ca in fiecare an, si in 2016 au ajuns nu doar cantitati insemnate de alge, ci si scoici, pesti si delfini in diverse stadii de putrefactie. Acestea "produc un disconfort accentuat (...), fiind insotite si de un miros puternic", a spus reprezentantul ANAR.

Marea Neagra s-a facut verde: Algele au stricat vacanta turistilor de pe litoral (Video)

Asadar, in pregatitea pentru sezonul estival, in perioada ianuarie-mai 2016, s-au colectat aproape 2.800 de tone de alge si deseuri, intre 12 mai si 30 iunie au fost stranse circa 12.700 de tone, iar in intervalul 1-15 iulie s-au adunat peste 4.100 de tone. In total, aproape 20.000 de tone de alge si alte resturi au fost colectate anul acesta de pe litoralul romanesc si duse intr-un depozit ecologic de deseuri.

Cei de la Apele Romane spun ca, in continuare, sunt indepartate algele de pe plaje, in fiecare zi, in timpul noptii (22:00-6:00) in sezonul estival.

Asta insa nu se vede ziua pe plaje. Turistii de la mare se plang in fiecare sezon ca, desi autoritatile sustin ca sunt colectate zilnic, pe plaje tot se aduna munti de alge.

De ce putrezesc algele la mal pana sunt stranse

Bragaru a explicat ca, desi autoritatile incearca sa adune in cel mai scurt timp deseurile de la malul marii, cantitatea foarte mare si unele impedimente fac ca operatiunea sa dureze mai mult.

Reprezentatul ANAR a aratat ca, in primul rand, din cauza marii agitate, nu pot fi colectate si algele aflate in apa, doar cele de pe tarm. In al doilea rand, autoritatile nu pot aduna algele cata vreme se afla turisti pe plaje, din motive de siguranta.

In al treilea rand, colectarea si transportul alegelor sunt ingreunate atat de lipsa zonelor de acces, cat si "de turisti si riverani care blocheaza caile de acces parcand necorespunzator autoturismele, ceea ce face imposibila trecerea utilajelor, autocamioanelor si autospecialelor".

Intrebati daca exista vreo solutie pentru a scapa, daca nu definitiv, macar pe termen lung, de aceasta problema, cei de la Apele Romane au spus ca aceste fenomene "sunt naturale si fac parte din ciclul normal al ecosistemului", asa ca "orice incercare de modificare a acestuia va avea un impact nemijlocit asupra sanatatii ecosistemului marin". Iar acest lucru ar fi daunator, prin afectarea florei si faunei marine.

"Prioritatea este aceea de a pastra cat mai bine echilibrul natural si biodiversitatea", sustin reprezentantii ANAR.

Cum se descurca grecii si bulgarii

Pentru a rezolva totusi aceasta problema care ii deranjeaza pe turisti, autoritatile s-au uitat si in curtea tarilor vecine sau din regiune.

Bulgaria, de exemplu, se confrunta cu aceeasi problema si, incepand din anul 2010, autoritatile de acolo "si-au pus problema suprataxarii turistilor cu o suma de aproximativ 10 euro de persoana pentru masuri de indepartare a algelor".

Specialistii de la Apele Romane au cautat solutii inclusiv in Grecia, renumita pentru plajele curate si apa limpede. Grecii folosesc niste plase speciale pentru a tine algele departe de mal.

"Concluzia a fost ca, din pacate, din cauza tipurilor diferite de alge (dimensiuni si consistente diferite), stadiilor variate de descompunere si conditiilor naturale specifice Marii Negre, solutia aplicata si vizualizata in Grecia nu se poate aplica in tara noastra decat dupa efectuarea unor studii de caz si adaptarea acesteia", a aratat purtatorul de cuvant al institutiei.

In 2012, dupa o vizita a expertilor romani in Grecia "s-a incercat achizitia de servicii de montare/demontare si intretinere a unui astfel de sistem, proiect pilot pentru statiunea Mamaia".

Plajele romanesti, mai curate? Primul proiect pilot de oprire a algelor a avut succes

Valoarea estimata a fost de 511.000 de lei fara TVA pentru o lungime de 3.300 de metri de plase. Insa procedura de achizitie publica nu a avut finalitate, pentru ca nu s-a prezentat niciun operator economic (nici cel din Grecia care a sustinut anterior prezentarea).

Ce probleme ar crea instalarea plaselor

Totodata, instalarea unor astfel de plase ar putea genera diferite probleme, spun reprezentantii Apelor Romane, cum ar fi uciderea de pesti si mamifere marine. Plasele pot reprezenta un potential pericol si pentru turisti, in cazul in care se despind.

In plus, nu s-ar mai putea practica niciun fel de agrement nautic, precum plimbari cu skyjet-ul sau hidrobicicleta, pentru ca ar exista riscul de accidentare pe mare.

Mai mult, descarcarea plaselor cu alge ar necesita noi tehnici costisitioare si ar fi aproape imposibil de facut noaptea (cum se face acum colectarea algelor), ceea ce ar crea disconfort turistilor.

De asemenea, o parte din alege va ajunge oricum pe plaja, respectiv cele de dimensiuni mici, cele putrezite si care se rup foarte usor, precum si cele macinate de valuri. Iar la toate acestea se adauga riscul ca intregul sistem sa fie distrus de valurile violente. Asadar, Apele Romane considera "investitia necesara ca fiind una neperformanta".

Ce se intampla cu algele stranse de pe plaja

Amestecul de alge, scoici, pesti si nisip adunat de la mal este transportat intr-un depozit ecologic de deseuri, insa nu este valorificat in niciun fel.

Asta in ciuda faptului ca Administratia Bazinala de Apa (ABA) Dobrogea a avut, de-a lungul timpului, diverse propuneri de colaborare pentru valorificarea algelor. Insa prelevarea imediata si separata a acestora nu este posibila tehnic, asa ca nu s-a gasit nicio modalitate viabila de a fi valorificate.

"Societatile care au propus parteneriate in vederea valorificarii algelor au constatat costuri ridicate de curatare si sortare a algelor, care depasesc beneficiile potentiale, in situatia in care autoritatile au pus la dispozitia acestora algele in mod gratuit, cu simpla conditie a prelevarii lor de catre societati", au explicat reprezentantii Apelor Romane, care, in continuare, cauta modalitati de valorificare a algelor sau macar de scadere a costurilor legate de indepartarea lor de pe plaje.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...