Cum pot face față românii presiunilor financiare în 2024. Psiholog: „Daca pui pe primul loc banii, e mai greu sa gestionezi stresul”

Sambata, 13 Aprilie 2024, ora 03:25
3436 citiri
Cum pot face față românii presiunilor financiare în 2024. Psiholog: „Daca pui pe primul loc banii, e mai greu sa gestionezi stresul”
Stresul financiar nu afectează doar persoana directă, în speță cea care aduce veniturile în casă, ci și copiii, familia. Foto: bellanima.ro

Grijile financiare, lipsa banilor și incertitudinea zilei de mâine creează un nivel ridicat de stres, iar experții din domeniul sănătății au numit acest fenomen „stres financiar”, o problemă reală, cu un impact major asupra sănătății, mai ales psihice.

În cadrul emisiunii Business Focus de la Ziare.com, psihologul Mihai Copăceanu definește atent conceptul, în relație directă cu mediul economic și social românesc, detaliind căi prin care oamenii se pot recalibra și pot depăși blocajele care derivă din presiunile financiare din prezent. De la o ierarhizare matură a valorilor până la menținerea constantă a mai multor portițe profesionale deschise în lumina unei reorientări viitoare, românii sunt sfătuiți să fie mereu capabili de a se adapta noilor condiții și să se aplece asupra acelor aspecte ale vieții lor care îi pot ancora în fața unui eșec financiar.

Oamenii în general consideră stres ceea ce îi amenință, fie că este vorba despre siguranța lor. „Stresul se referă la ceva ce vine din afara ta, în cazul stresului financiar vorbim de niște stresori externi, și care te face cumva să nu te simți în siguranță, iar uneori există și simptome de natură fiziologică. În ultimul timp se acordă o mai mare atenție stresului financiar și, deși avem tendința de a ne gândi la persoane mult peste medie, care au în subordine mii de angajați sau au de-a face cu eșecuri financiare în cadrul unei companii, stresul financiar afectează și persoane care au venituri medii sau se confruntă cu diverse probleme, orice om, indiferent că se află în urban sau rural, indiferent de bugetul său, cu multe sau cu puține zerouri”, explică pshihologul Mihai Copăceanu.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Uneori familiile cu venituri în general sub medie, deși au probleme financiare, au o reziliență mult mai ridicată. Cu alte cuvinte, se adaptează mult mai ușor decât cei cu venituri mai ridicate, care după un dezastru financiar, nu numai că au suferit de depresie, dar unii dintre ei au recurs și la suicid, explică psihologul: „La un moment dat nu mai e vorba de câți bani ai, ci modul tău personal de a face față stresului intern este esențial”.

Este important de menționat, spune medicul psiholog, că stresul financiar nu afectează doar persoana directă, în speță cea care aduce veniturile în casă, ci și copiii, familia.

În esență, toți factorii externi au o doză de subiectivism în funcție de fiecare persoană. De exemplu, în aceeași familie, stresul financiar este perceput diferit de fiecare membru, chiar dacă veniturile totale au scăzut din diverse motive. Unii oameni își spun că se vor adapta, vor face altceva, își vor găsi o nouă slujbă, iar alții își deplâng condiția, se întreabă constant ce vor face, pe ce cale o vor apuca. Dincolo de o nesiguranță, e important să ne dăm cum suntem afectați la nivel individual, pentru că pot apărea diferențe considerabile între modul în care soția, soțul sau un alt membru al familiei percep acest tip de stres.

Iar un punct de plecare în această analiză pleacă de la nivelul așteptărilor și al sistemului de valori, explică Mihai Copăceanu. Stresul financiar se poate răsfrânge asupra acelor persoane care resimt o greutate financiară nu doar la nivel individual, ci mai ales prin prisma responsabilității pe care o au față de familie, grupul social, colectiv de angajați și familiile acestora. Psihologul a oferit un exemplu anecdotic al unui pacient care și-a expus stresul personal explicând că „Viața angajaților depinde de mine, precum și viața soțiilor și copiilor angajaților”. „E vorba de modul în care se înțelege presiunea care rezultă din faptul că alte persoane depind financiar de tine. Dar, mai ales atunci când vorbim de economie, lucrurile sunt, din păcate, deseori în defavoarea noastră, mai ales în România. Nu avem o societate economică stabilă, nu avem previziuni clare până în 2025, totul este instabil la nivel de legislație. Astfel, trebuie să avem și măsuri de siguranță, nu doar rezerve financiare. Ce se întâmplă dacă într-o zi o să clachezi?

Persoane care nu au astfel de resurse emoționale neagă, iar negarea unui eșec este o barieră în a face față stresului – „Nu are cum să mi se întâmple, am toată încrederea, a mers bine până acum”. Însă nu există o regulă conform căreia dacă totul a mers bine până în aprilie, nu va urma o mare pierdere.”

Efectele stresului financiar la nivel individual și societal

Stresul ridicat, dacă se intensifică pe mai multe zile sau săptămâni ajunge să devină cronic. „Vei simți că orice faci, tot nu te poți odihni, că nu mai poți dormi noaptea, nu ai chef de viață, nu ai speranță, te simți sleit, ai gânduri negative, ești foarte agitat, foarte nervos, foarte agresiv, fie în familie, fie la job, fie în trafic – devine cronic și nici măcar micile bucurii care apar vreodată, într-o zi, într-un weekend, nu le mai resimți. Stresul financiar vine cu un bagaj fulminant de gânduri obsesive: ce mă fac?, cum va fi viitorul meu?, cum le dau de mâncare copiilor? ș.a.m.d.”

Potrivit lui Mihai Copăceanu, persoanele copleșite de stres financiar pot dezvolta afecțiuni medicale, de la dureri cronice de cap, de stomac, de mușchi, precum și tulburări de somn. Oamenii ajung să fie epuizate, iar simptomele burnoutului sunt similare cu cele din depresie, iar în acest caz, al dezvoltării unei forme de depresie, se poate ajunge la nevoia de evaluare psihiatrică și la tratamente medicamentoase.

În mod categoric, atunci când oamenii sunt afectați de stres cronic, psihologic și emoțional, productivitatea la locul de muncă va scădea drastic, deciziile ajung să fie luate sub influența impulsului și pot apărea adicții, abuzuri de tutun, alcool sau droguri, certuri în familie, tendința către divorț, violență sau chiar, în cazuri extreme ideații sau acte suicidale. „Este ca un bulgăre care, neoprit la timp, duce la tot ce înseamnă mai grav. De aceea, sprijinul familial este esențial”, a punctat Mihai Copăceanu.

La nivel societal, există o formă de stres care se poate manifesta chiar la nivel de comunitate, punctează psihologul, iar acest fenomen este în directă legătură cu suma de resurse prezente în respectiva comunitate. „Ar fi indicat să urmărim relația dintre statutul socioeconomic într-o anumită comunitate, într-un oraș din România și în funcție de nivelul de stres. Viața din București, de exemplu, ne face să fim cumva, față de o viață trăită undeva în nordul țării. În pandemie, oamenii au făcut o altă scară a valorilor, mulți dintre ei plecând din marile orașe în zone rurale unde, cu un singur laptop, au început să supraviețuiască și să se adapteze altor valori, iar unii chiar au rămas acolo chiar și după pandemie.”

Mai mult, există și o influență socială a stresului. „În cazul în care partenerii mei sunt mult mai stresați, iar eu am o personalitate de tip anxios, s-ar putea să fiu foarte ușor influențat de către colegii foarte stresați, de membrii familiei.”

Cum poate fi combătut stresul financiar

Deseori, în timpul manifestării stresului financiar, oamenii tind să transfere stresul individual, subiectiv, personal, intern unor factori externi. Depășirea unui astfel de moment, explică psihologul, depinde uneori de capacitatea noastră de a ne raporta la statutul nostru social, la așteptările pe care am ajuns să ni le construim cu privire la viitor sau de nivelul de optimism pe care am reușit să îl cultivăm de-a lungul timpului sau de încrederea pe care o avem în propriile noastre resurse.

„Depășirea unei astfel de stări depinde și de modul în care ți-a fost afectată imaginea personală. Dacă ai fost un bun antreprenor și ai o problemă în 2024 îți pui la îndoială abilitățile. Multe lucruri nu sunt în controlul nostru și dacă înțelegem acest aspect, ne dăm seama că stresul poate fi mult mai scăzut. În esență ține foarte mult de valorile personale ale fiecăruia și de multe ori, ca psihologi, trebuie să facem o scurtă ierarhie a valorilor. Dacă avem de-a face cu persoane care pe primele locuri pun banii, clar e mai greu să gestioneze stresul financiar decât dacă banii apar pe ultimul loc, primele locuri fiind ocupate de copii, familie, timp liber, viața culturală, socială, religia și așa mai departe.”

Practic, psihologul postulează faptul că un prim pas către depășirea unui moment de stres se referă la orientarea către soluții și către un instinct de adaptare la noua realitate.

Stresul financiar în ultimii cinci ani. Cum a afectat pandemia relația românilor cu presiunile financiare

Respondenții unui sondaj de profil din 2021 au considerat că propria lor sănătate financiară personală a fost mai bună înainte de pandemia COVID-19, dar că se va redresa ușor în următorul an. Deși pandemia a fost în definitiv un catalizator al dezechilibrelor economice, Mihai Copăceanu a dezvăluit o altă fațetă a schimbărilor provocate de pandemie în ultimii cinci ani.

Deseori, a explicat terapeutul, oamenii s-au regăsit în postura de a-și redefini valorile, de a descoperi anumite valențe ale vieții lor din afara sferei financiare și au reușit să se concentreze pe alte aspecte ale vieții lor care contau mult mai mult decât statutul financiar, moment care a putut fi prielnic chiar și pentru reorganizări profesionale și recalificări complete în câmpul muncii.

„Unele persoane și-au dat seama că altele le sunt valorile, mai ales în contextul în care unii oameni și-au pierdut rude apropiate în pandemie, și au renunțat la aceste așteptări și presiuni ridicate. Sunt persoane care și-au schimbat profesiile și au devenit mult mai fericiți, mai împăcați.”

Cu toate acestea, punctează Copăceanu, au existat și persoane care au întâmpinat dificultăți în a se reprofesionaliza după pierderea slujbelor din cauza dezechilibrelor provocate de pandemie, mai ales dacă au fost puși în situația de a se reorienta profesional la jumătatea vieții. „Cultural vorbind, românii tind să fie foarte reticenți la schimbare. Ne e foarte greu să ieșim dintr-o limitare profesională, ba mai mult, suntem cumva stigmatizați de către comunitate, pe lângă faptul că nici universitățile noastre nu sunt construite astfel încât la câțiva ani după absolvire, individul să aibă două-trei șanse de a se reprofesionaliza.”

Dacă suntem mult mai deschiși și dacă învățăm să nu rămânem blocați într-o specialitate și să putem migra în direcții profesionale la care nu ne-am gândit inițial, vom avea, explică psihologul, o altă reziliență în fața stresului financiar. Cu alte cuvinte, pierderea unui job, pierderea unui venit pot fi deseori mijloace de deblocare a unei plaje mai largi de posibilități, odată acceptată o filieră de adaptare la noi provocări profesionale.

În ceea ce privește stresul financiar și general în complexitatea anului 2024, psihologul a punctat faptul că românii au o gândire de tip magic, speculativ, tind să fie mai receptivi la teorii conspiraționiste, extremiste și pot fi mult mai susceptibili apăsării care vine odată cu consumul de informații negative, fie despre politica prezentului, despre perspectivele economice ale următorilor ani sau despre ceea ce ar putea valida o sumă de temeri despre societate, în general. „Ne lamentăm prea mult pentru lucruri care sunt prea mici, vedem bariere acolo unde ar putea să fie oportunități și avem o problemă legată de consumul de informație toxică.” Mihai Copăceanu a oferit totodată sfatul de a deveni mai încrezători în propriile forțe, de a nu da curs informațiilor false sau toxice care ne inundă, mai ales de pe filiera social media.

Quarterly Report - Editia 4

Ce se întâmplă dacă mergi cu mașina electrică în Grecia. Noile reguli îi dau peste cap pe șoferi chiar înainte de concedii
Ce se întâmplă dacă mergi cu mașina electrică în Grecia. Noile reguli îi dau peste cap pe șoferi chiar înainte de concedii
Șoferii de mașini electrice, hibride sau alimentate cu gaz petrolier lichefiat (GPL) trebuie să respecte noi reguli pentru a le fi permis transportul cu vehiculele pe feribot, în Grecia....
Ministrul Agriculturii susține că România și-ar putea crește de 5 ori producția de porumb, după 2027. Ce ar urma să aducă acest salt imens
Ministrul Agriculturii susține că România și-ar putea crește de 5 ori producția de porumb, după 2027. Ce ar urma să aducă acest salt imens
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține că producția de porumb a României ar urma să ajungă la 15 tone per hectar, după finalizarea programului de reabilitare a sistemului de...
#stres financiar, #stres loc munca, #stres angajati, #stres serviciu, #stres job, #piata muncii, #piata muncii Romania, #depresie sfaturi, #depresie psiholog , #criza financiara