Epuizarea la locul de muncă este fenomenul despre care în ultimul timp tot mai mulți specialiști și psihologi amintesc, pe măsură ce angajații se plâng de condițiile în care lucrează. Interesant este faptul că generațiile resimt stresul de la job-uri în mod diferit, milenialii fiind cei care se adaptează mai ușor schimbărilor apărute în acest segment.
Cei mai mulți pun pe seama acestui fenomen de burnout (n.r epuizare), perioada pandemiei de Covid-19, atunci când lucrurile au luat o întorsătură neașteptată. Și cifrele demonstrează acest lucru, deoarece de-a lungul timpului au fost făcute tot felul de studii importante. De exemplu, potrivit studiului Deloitte 2024 Global Human Capital Trends, efectuat în rândul a 14.000 de lideri de business și de resurse umane din 95 de țări, inclusiv România, 54% dintre angajații din întreaga lume se simt stresați la locul de muncă.
Cei mai mulți s-au declarat temători cu privire la schimbările tehnologice, dar și asupra nevoii de deprindere a noi abilități. De asemenea, 20% dintre angajați au spus că simt lipsa conexiunii din cauza formatului hibrid.
”În ultimii ani, nivelul de stres și incertitudine a crescut semnificativ în societate, iar pandemia a accelerat aceste schimbări. Lucrul de la distanță, izolarea socială, adaptarea rapidă la noile tehnologii și temerile legate de sănătate au contribuit la o stare generală de nesiguranță atât în viața personală, cât și la locul de muncă. Într-un astfel de context, gestionarea stresului a devenit o provocare majoră pentru angajați din toate generațiile”, a explicat Sorin Faur, fondator, Academia de HR, pentru Ziare.com.
Expertul spune că generația „Baby Boomers” (născuți între 1946 – 1964), sunt cei cunoscuți pentru loialitatea pentru angajatori și pentru dorința de a muncă. De asemenea, ei se adaptează foarte repede la presiune, iar pentru mulți pensionarea iminentă poate deveni o sursă de anxietate suplimentară.
”Ei pun preț pe stabilitate, dedicare și urcă adesea treptat pe scara ierarhică. Această generație poate resimți stresul din cauza schimbărilor rapide tehnologice, dar și din cauza așteptărilor de a rămâne competitivi într-un mediu de lucru care evoluează. De asemenea, Baby Boomers sunt predispuși la stres din cauza responsabilităților familiale (cum ar fi îngrijirea părinților în vârstă sau nepoților), combinate cu munca. Ei sunt mai reticenți în a vorbi deschis despre stres și sănătatea mentală, dar preferă să gestioneze stresul prin rutine bine stabilite, reziliență și muncă disciplinată”, a declarat specialistul.
Despre cei din generația X (născuți între 1965 – 1980), acesta spune că sunt independenți, practici și caută un echilibru între viața profesională și cea personală. În general, ei sunt adaptabili la stres, și chiar mai deschiși ca Baby Boomers la discuțiile despre sănătatea mentală sau căutarea suportului moral. Ei sunt mai predispuși să renunțe la un job dacă nu primesc recunoașterea pentru experiența lor.
”Generația X se confruntă adesea cu presiunea de a gestiona multiple roluri: carieră, creșterea copiilor, îngrijirea părinților și planificarea financiară pentru viitor. Stresul vine, de asemenea, din responsabilitățile lor de lideri sau manageri într-un mediu de lucru dinamic și tehnologizat”, a spus Sorin Faur.
Millennnials sau Generația Y (născuți între 1981 – 1996) sunt cei care își pun poate cele mai multe întrebări la locul de muncă. Ei sunt mereu în căutarea unui sens, care să le aducă implicit și o motivație.
”Au fost deseori crescuți cu ideea că pot face orice, ceea ce poate duce la dezamăgire sau „burnout” atunci când nu își ating rapid obiectivele. Lipsa echilibrului între viața profesională și cea personală poate fi o sursă majoră de stres”, a relatat expertul în recrutare.
Radu Leca, psiholog, spune despre această generație că face compromisuri, dar îți pierde repede interesul. Multe organizații încearcă să își adapteze politicile pentru a menține Millennials implicați și motivați, deoarece aceștia își doresc o carieră în care să simtă că evoluează constant.
”Avem de-a face cu o schimbare, fiindcă ei au înțeles că atât timp realizează compromisul complet de a fi permisivi cu colegii la locul de muncă și că își pot permite să înțeleagă ceea ce colegii exprimă în prezența lor, vor da dovadă de o adaptare superioară. Milianialii reprezintă speranța pe care o societate o poate avea, dar nu înseamnă că înțeleg ceea ce fac, ci doar sunt roboței umani, ce-ți oferă senzația că știu ceea ce fac”, a declarat Radu Leca, pentru Ziare.com.
Cât despre Generația Z (născuți între 1997 – 2012), specialiștii spun că este pragmatică, caută siguranța financiară și stabilitatea în carieră. Desigur, la pachet vine și stresul. Ei sunt adepții flexibilității și ai muncii remote, deoarece pot fi ei înșiși din confortul casei. De altfel, aceștia sunt cei mai dinamici în ceea ce privește schimbarea locului de muncă, din diferite motive.
”Generația Z este adesea afectată de stresul legat de stabilitatea financiară și de oportunitățile limitate pe piața muncii. Teama de eșec și presiunea performanței sunt surse majore de stres. Pandemia și schimbările economice au accentuat incertitudinea cu care se confruntă. De asemenea, expunerea constantă la rețelele sociale poate amplifica anxietatea și stresul”, a mai zis expertul în resurse umane.
Nu în ultimul rând, psihologul a adăugat despre ei că au concepții total false, de aceea ar trebui să ceară ajutor când se simt într-un impas. E foarte important ca ei să înțeleagă că visul de a evolua în lipsa muncii este un vis mincinos.
”Au senzația reală că ar trebui să fie angajați pentru deșteptăciune și priceperea lor, fără să facă nimic din punct de vedere fizic, ei fiind parțial buni să facă lucruri fizice, nu neapărat mentale. E o iluzie că pot duce la capăt un job mental. Recunoști stresul de la locul de muncă când ajungi acasă obosit, atât de obosit încât nu mai reușești să adormi pentru că ai capul plin de gânduri. Nu ai voie să te prăbușești. De aceea atunci când vine vorba să limităm stresul, înseamnă că trebuie să vorbim cu un specialist”, a conchis psihologul.
Recent a avut loc un caz cutremurător în Capitală, unde o tânără a făcut infarct sub privirile colegilor neputincioși. Aceștia au spus pentru Observator că tânăra leșinase, însă șefii nu au vrut să o lase să plece acasă. Nimeni nu o știa cu probleme de sănătate, însă angajații de la respectiva editură au declarat că stresul a contribuit foarte mult la decesul ei, mai ales că lucrase de acasă timp de 4 ani, iar recent a fost obligată să revină la birou.
În luna august, o altă tânără de 33 de ani din Timișoara s-a sinucis după ce a fost chemată înapoi la birou, potrivit Jurnalul.ro.