Incertitudinile internaționale provocate de războiul din Ucraina și Israel, dar și contextul economic nefavorabil din întreaga lume, duc la măsuri neașteptate din partea unor state. Astfel, o mare putere economică mondială, China a făcut o mutare contra lui Trump, care a anunțat tarife de 100% la produsele importate de SUA din această țară. Beijingul a anunțat că interzice exporturile sale de minerale rare, precum galiu, germaniu și antimoniu, către Statele Unite, o nouă măsură din lupta continuă pentru supremația globală high-tech.
Prin această sancțiune, China speră să devină din ce în ce mai puțin dependentă de Occident. Experții spun că Beijingul trimite un mesaj lumii despre refuzul său de a rămâne în așteptare, dacă dezvoltarea sa economică este amenințată, potrivit DW.
Marți, Ministerul Comerțului din China a anunțat că interzice exportul anumitor minerale și metale rare în Statele Unite. Produsele, cum ar fi galiu, germaniu și antimoniu, sunt așa-numitele articole cu dublă utilizare, care pot fi utilizate în producția de semiconductori și, de asemenea, pentru o gamă largă de aplicații militare și tehnologice.
De ce a făcut China acest pas? Mișcarea Chinei este un răspuns direct la controalele la export pe care Statele Unite le-au impus luni Beijingului. Acțiunile americane și chineze sunt cele mai recente schimburi în rivalitatea țărilor, o mare parte din focalizarea recentă fiind în jurul comerțului, producției de tehnologie militară și dezvoltării inteligenței artificiale.
„Este o întărire și o defensivă atât pe partea chineză, cât și pe cea a Statelor Unite și nu este un fenomen nou pentru nicio țară”, a spus Claire Reade, consilier principal la firma de avocatură Arnold & Porter și expert în SUA. Reade a spus că percepția a devenit larg răspândită în China că Statele Unite încearcă să oprească dezvoltarea legitimă a țării, în timp ce SUA consideră că este o problemă de securitate națională pentru a împiedica China să câștige supremația în anumite zone.
Ministerul Comerțului din SUA a anunțat că decizia sa de a consolida controalele la exportul produselor cu dublă utilizare către Statele Unite este „pentru a proteja securitatea națională”. Cu puțin mai mult de o lună înainte de a pleca din funcție, administrația Biden a lansat controale la export asupra a 140 de companii, inclusiv din sectorul cipurilor precum Naura, Piotech, ACM Research și SiCarrier Technology.
Secretarul american pentru Comerț, Gina Raimondo, a declarat: „Sunt cele mai puternice controale instituite vreodată de SUA pentru a degrada capacitatea Republicii Populare Chineze de a produce cele mai avansate cipuri, pe care le folosesc în modernizarea lor militară”.
Răspunsul Chinei nu se limitează la restricția asupra anumitor metale și minerale cheie. Patru dintre principalele asociații industriale ale țării – care acoperă sectoarele de semiconductori, internet, mașini și comunicații – le-au spus membrilor să-și reducă achizițiile de cipuri din SUA, asociația de semiconductori spunând că „produsele cu cipuri din SUA nu mai sunt sigure sau de încredere”.
Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale spune că „semiconductorii pe bază de galiu sunt vitali pentru industria de apărare din SUA, în special în sistemele radar și de apărare antirachetă de nouă generație, precum și în echipamentele de război electronic și de comunicații”.
Potrivit US Geological Survey, o agenție guvernamentală, China a produs 98% din oferta mondială de galiu brut în 2023. Datele pentru extracția și producția de germaniu nu sunt ușor disponibile, dar China controlează, de asemenea, majoritatea ofertei globale.
Ce speră China să obțină prin sancțiunile contra SUA?
SUA importă ambele produse din China, dar fac și comerț cu țări precum Canada, Germania și Japonia. Cu toate acestea, de când China a început să introducă treptat restricțiile anul trecut, prețurile au crescut considerabil pe piața globală.
Riscurile întreruperii aprovizionării sunt binecunoscute. În noiembrie 2024, US Geological Survey a declarat că ar putea exista o scădere de 3,4 miliarde de dolari (3,23 miliarde de euro) a PIB-ului SUA, dacă China pune în aplicare o interdicție totală a exporturilor de galiu și germaniu.
Cele mai recente evoluții au loc cu puțin peste o lună înainte de începerea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump ca președinte al SUA. Trump a promis să impună tarife vamale masive importurilor chinezești, după ce a început un război comercial cu Beijingul în timpul primului său mandat.
Deși posibilitatea unor negocieri viitoare cu Trump a influențat probabil decizia Chinei, Reade a declarat că „este cu siguranță o tendință mai largă care depășește orice președinte”.
Reade a spus că decizia sugerează că China devine mai asertivă în eforturile sale de a se debarasa de orice dependență pe care o are față de Occident.
„Acesta va fi un alt pas pe drumul pe care Beijingul speră că nu va dăuna Chinei și va trimite mesaje restului lumii cu privire la refuzul său de a sta deoparte, dacă dezvoltarea sa economică și securitatea sa națională - care este un termen foarte larg în China - sunt cumva compromise sau amenințate”, a spus ea.