De ce China nu va căuta o confruntare cu SUA în viitorul apropiat, deși rivalitatea între cele două mari puteri e în creștere

Joe Biden şi omologul său chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit, luni, în Bali, în marja summit-ului G20, pentru prima dată faţă în faţă de când președintele american şi-a preluat mandatul în urmă cu doi ani. Casa Albă a anunţat că Xi a fost în concordanţă cu Biden în a se opune folosirii armelor nucleare în cursul războiului din Ucraina. Xi Jinping i-a spus lui Biden că problema Taiwanului este „în centrul intereselor de bază ale Chinei“ și „prima linie roșie“ care nu trebuie traversată în relațiile bilaterale.

Biden a adus în discuție subiecte dificile în timpul întâlnirii de trei ore, inclusiv obiecțiile SUA față de „acțiunile coercitive și din ce în ce mai agresive ale Chinei față de Taiwan, „practicile economice non-piață, ca și practicile Beijingului în „Xinjiang, Tibet și Hong Kong și respectarea drepturile omului în sens mai larg. SUA și China sunt de fapt pe poziții opuse în toate dosarele principale, de la Taiwan la războiul din Ucraina, de la Coreea de Nord la transferul de tehnologie și până la reorganizarea noii ordini mondiale. Poate singurul punct real comun pe care cele două părți îl împărtășesc îl constituie tocmai speranțele limitate cu privire la ceea ce ar putea ieși de aici.

Mesaj conciliant: lumea este suficient de mare pentru ca cele două ţări ale lor să poată prospera

Preşedintele chinez Xi Jinping i-a declarat omologului său american Joe Biden că lumea este suficient de mare pentru ca cele două ţări ale lor să poată prospera. „În circumstanţele actuale, China şi SUA împărtăşesc mai multe, nu mai puţine, interese commune“, i-a spus Xi lui Biden în timpul întrevederii lor care a durat trei ore şi a avut loc la Bali, în Indonezia, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe chinez într-un comunicat. Beijingul nu caută să sfideze SUA sau „să schimbe ordinea internaţională existent“, a adăugat Xi, îndemnând la „respect reciproc“ între cele două părţi, potrivit acestui comunicat.

Cei doi lideri au discutat de asemenea despre situaţia din Ucraina, iar Xi i-a declarat lui Biden că Beijingul este „profund preocupat“ în legătură cu acest conflict.

„China a fost întotdeauna de partea păcii şi va continua să încurajeze negocierile de pace“, a declarat liderul chinez. „Noi susţinem şi aşteptăm cu nerăbdare reluarea negocierilor de pace între Rusia şi Ucraina“, a adăugat Xi Jinping.

„Am avut o conversație deschisă și sinceră despre intențiile și prioritățile noastre. Era clar că vom apăra interesele și valorile americane, vom promova drepturile universale ale omului, vom susține ordinea internațională și vom lucra îndeaproape cu aliații și partenerii noștri. Vom concura energic, dar nu doresc conflicte. Voi gestiona această competiție în mod responsabil (...)Nu am identificat posibilitatea unei încercări iminente din partea Chinei de a invada Taiwan. Am spus clar că vrem să vedem aceste probleme rezolvate pașnic, așa că nu trebuie să se ajungă niciodată la asta. Sunt convins că m-am făcut perfect înțeles“, a spus Joe Biden.

Predarea Hersonului de către Rusia arată cât de mult s-a înșelat Xi dirijând China spre o relație „fără limite“ cu Moscova și presupunând că Vestul decadent nu se va opune unei agresiuni teritoriale. Biden nu a ezitat să-i reamintească lui Xi aceste realități și să încerce să-i obțină cooperarea spre a-l determina pe Putin să schimbe complet „cursul”.

Pe acest fundal, revista americană „Foreign Affairs“ susține că Beijingul va avea în viitorul apropiat o abordare prudentă. „Noul Politburo nu este un cabinet de război. În ciuda marii lor loialități pentru Xi, noii lideri ai partidului sunt în general tehnocrați calculați. În loc să planifice pentru o Chină agresivă, închistată și extrem de autocrată, SUA ar trebui să se aștepte ca Beijingul să continue să guverneze într-o manieră stabilă și predictibilă, fie și numai pentru că China se confruntă cu provocări majore care determină Politburo-ul să-și dorească stabilitate.”

În ultimii trei ani, rivalitatea dintre aceste două cele mai mari economii mondiale s-a intensificat, pe măsură ce China câştigă în putere şi în siguranţă, punând din nou sub semnul întrebării leadershipul american şi situaţia geopolitică după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Dar China nu ar putea să facă față unor sancțiuni precum cel impuse Rusiei, nu are în primul rând cu ce să-și hrănească populația care s-a obișnuit să mănânce din ce in ce mai mult și mai bine, susțin analiștii.

Cum arată „Ordinea mondială alternativă” imaginată la Beijing

În prezent, ambiția președintelui chinez Xi Jinping de a reface lumea este de netăgăduit. El dorește să dizolve rețeaua de alianțe a Washingtonului și să epureze ceea ce el respinge ca...

Reacția președintelui SUA după ce studenți pro palestinieni de la Universitatea Columbia cer ruperea legăturilor financiare cu Israelul

Preşedintele american Joe Biden a afirmat duminicp, 21 aprilie, că antisemitismul "nu-şi are locul" în campusurile universitare, într-un moment în care studenţi propalestinieni de la...