Salman Rushdie trăiește de peste 30 de ani cu sabia lui Damocles desupra capului. Fatwa care i-a făcut viața un iad

Sambata, 13 August 2022, ora 14:59
3322 citiri
Salman Rushdie trăiește de peste 30 de ani cu sabia lui Damocles desupra capului. Fatwa care i-a făcut viața un iad
Salman Rushdie la apariția romanului său "Versetele Satanice" / FOTO: The Telegraph

Atacul asupra lui Salman Rushdie de vineri, 12 august, la începutul unei conferinţe în vestul statului New York, a fost o reamintire puternică a faptului că un lider islamic a cerut moartea scriitorului indian într-un edict larg mediatizat, ca răspuns la romanul său "Versetele satanice" din 1988. Salman Rushdie locuieşte în oraşul New York de aproape 20 de ani.

Unul dintre cei mai apreciați scriitori contemporani, romancierul a devenit celebru odată cu cu romanul „Copiii din miez de noapte” din 1981, care s-a vândut în peste un milion de exemplare numai în Marea Britanie. Însă după ce a scris „Versetele satanice”, în 1988, a patra sa carte, scriitorul britanic de origine indiană, născut în 1947, a fost vizat de un decret religios iranian echivalent cu o condamnare la moarte (fatwa), fiind acuzat de profanare a islamului. El a fost plasat sub protecția poliției britanice și a fost nevoit să se ascundă timp de mai bine de nouă ani. Romanul suprarealist și postmodern a stârnit indignare în rândul musulmanilor, care au considerat că are un conținut blasfemiator și chiar a fost interzis în unele țări.

La un an după publicarea cărții, liderul suprem de atunci al Iranului, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a cerut executarea lui Rushdie și a pus pe capul lui o recompensă de 3 milioane de dolari. Decretul religios a fost anulat în 1998 de regimul de la Teheran, la nivel formal, pentru a-și putea relua relațiile diplomatice cu Londra, însă liderii religioși au continuat să-i dorească moartea și chiar au crescut recompensa. În 1998, în încercarea de a restabili relaţiile diplomatice cu Marea Britanie, liderul Mohammad Khatami a declarat că Iranul nu va sprijini sau împiedica nicio tentativă de asasinat împotriva lui Rushdie, dar aproape un deceniu mai târziu, agenţia de ştiri de stat a transmis că edictul este încă în vigoare.

Ce este o Fatwa?

Sentinţa de condamnare la moarte - o fatwa - a avut efecte imediate asupra vieţii lui Rushdie, determinându-l să se ascundă timp de aproape 10 ani şi urmărindu-l pe el şi pe cei din jurul său care au avut legătură cu publicarea cărţii.

Rushdie s-a ascuns imediat după ce Khomeini i-a cerut moartea în februarie 1989. Wiggins, soţia sa de la acea vreme, a declarat în acel an unui ziar britanic că s-au mutat de 56 de ori în cinci luni - la fiecare trei zile - şi că au avut întotdeauna o gardă de corp înarmată în urma anunţului de la radioul din Teheran. Khomeini a murit în iunie 1989, la câteva luni după ce a emis edictul referitor la Rushdie, dar fatwa a rămas în vigoare.

În 1993, ayatollahul Ali Khamenei al Iranului a reînnoit public edictul de moarte împotriva autorului. Scriitorul, care încă se ascundea, a apărut la o slujbă de duminică în Cambridge, Anglia, şi a spus congregaţiei că se confruntă cu "o ameninţare teroristă directă".

El a promis la vremea respectivă că îşi va înmulţi apariţiile publice.

În termeni simpli, o fatwa este un decret emis de un lider religios islamic. În cazul lui Rushdie, ayatollahul iranian Ruhollah Khomeini a condamnat "Versetele satanice" ca fiind blasfemie în februarie 1989 şi a cerut moartea scriitorului. Parţial din cauza faptului că situaţia a fost atât de mediatizată, "fatwa" şi "condamnare la moarte" au devenit legate în cultura populară americană.

Dar o fatwa nu se referă întotdeauna la violenţă. De exemplu, în 2005, un grup de cercetători musulmani şi lideri religioşi din SUA şi Canada au emis următoarea fatwa: "Toate actele de terorism sunt haram, interzise de islam. Este haram, interzis, să cooperezi sau să te asociezi cu ... orice act de terorism sau de violenţă". Edictul a continuat spunând că toţi musulmanii au datoria civică şi religioasă de a coopera cu forţele de ordine în efortul lor de a proteja civilii.

Victime ale decretului religios

Între timp, zeci de persoane au murit în violențele care au urmat după publicarea cărții, inclusiv traducători ai operei fiind uciși.

În iulie 1991, Hitoshi Igarashi, savantul care a tradus "Versetele satanice" în japoneză, a fost găsit înjunghiat mortal în holul unei clădiri din campusul Universităţii Tsukuba, la nord-est de Tokyo. Corpul său avea o rană adâncă de cuţit în gât şi tăieturi pe mâini şi pe faţă, a declarat poliţia.

Cu o săptămână mai devreme, Ettore Capriolo, cel care a tradus "Versetele satanice" în italiană, a fost atacat în apartamentul său din Milano, fiind rănit cu cuţitul pe gât, pe piept şi pe mâini. Capriolo a supravieţuit atacului. Atacatorul a încercat, fără succes, să-l determine pe Capriolo să dezvăluie adresa lui Rushdie.

În octombrie 1993, editorul norvegian al romanului, William Nygaard, a fost împuşcat de trei ori şi lăsat să moară în faţa casei sale din Oslo. A petrecut luni întregi într-un spital, în recuperare. Abia în 2018 autorităţile au depus acuzaţii şi au declarat că împuşcăturile au legătură cu "Versetele satanice".

De ce au fost declarate ofensatoare „Versetele satanice“?

Romancierul în vârstă de 75 de ani – fiul unui om de afaceri musulman de succes din India – a fost educat în Anglia, mai întâi la Rugby School și apoi la Universitatea din Cambridge, unde a obținut un master în istorie.

După facultate, a început să lucreze ca redactor publicitar la Londra, publicându-și primul roman, „Grimus”, în 1975. Abordarea unor subiecte politice și religioase delicate în opera sa l-au transformat într-o figură controversată. Autorul, care are cetățenie americană, este un susținător vocal al libertății de exprimare. Când regina Elisabeta a II-a l-a făcut cavaler, în 2007, au fost proteste în Iran și Pakistan, unde un ministru a declarat că această distincție „justifică atacurile sinucigașe”.

Autorul a descris romanul, "Versetele satanice", scris în limba engleză, ca fiind în primul rând o cronică a experienţei imigranţilor. Cu toate acestea, musulmanii evlavioşi au criticat caracterizarea făcută în carte profetului Mahomed şi altor figuri ale islamului timpuriu. În special, aceasta îl descrie pe profet ca fiind pentru moment slab.

Un musulman din sudul Californiei a declarat atunci pentru The Times: "Cred că este un atac la miracolul Coranului în sine".

Îndrăgostit de celebrele povestiri populare de origine persană şi indiană, Salman Rushdie se foloseşte de acest imaginar pentru a critica realitatea contemporană, ameninţată de terorism, fundamentalism religios, reincălzirea globală şi pierderea reperelor. Totuşi, scriitorul se descrie ca fiind apolitic.

În 2016, scriitorul declar: că dacă ar publica ”Versetele satanice” astăzi, nu ar mai beneficia de susţinerea pe care a avut-o în epocă. În acest roman publicat ăn 1988, Rushdie a avut atitudini considerate ofensatoare la adresa profetului Mahomed. ”Astăzi, m-ar acuza de islamofobie şi de rasism. Mi-ar imputa atacuri contra unei minorităţi culturale”, spune scriitorul, care adaugă că apără libertatea de a gândi şi de a afirma că religia este un lucru stupid.

Infiltrarea religiei în politic

”Politica şi religia erau separate. Acum, în universităţi, religia este peste tot. Sexul, nicăieri”, spune Rushdie, pentru care America este o ţară mai religioasă decât Franţa. Este suspect, adaugă scriitorul, să nu ai o religie, în Statele Unite.

Peste tot în lume, religia se găseşte infiltrată în politică. Lucrurile sunt evidente pentru Salman Rushdie. Islamiştii vor puterea politică. Ei cred că societatea perfectă este cea a secolului al VII-lea şi că revoluţia khomeynistă, la fel cum e şi comunismul, se prezintă ca o revoluţie contra Istoriei.

Citește și:
Nicuşor Dan, despre o intrare în PNL: ”Am un mandat administrativ foarte dificil și nu am niciun fel de preocupare politică”
Nicuşor Dan, despre o intrare în PNL: ”Am un mandat administrativ foarte dificil și nu am niciun fel de preocupare politică”
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan a declarat miercuri, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre o intrare în PNL, că în momentul de faţă are un mandat administrativ foarte dificil...
Rareș Bogdan amenință Uniunea Europeană cu o ”criză alimentară” dacă România nu este primită în Schengen: ”Blocăm la graniţă trenurile și camioanele cu cereale”
Rareș Bogdan amenință Uniunea Europeană cu o ”criză alimentară” dacă România nu este primită în Schengen: ”Blocăm la graniţă trenurile și camioanele cu cereale”
Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan a declarat miercuri, la dezbaterea din Parlamentul European dedicată aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, că blocarea României in afara...