După ce a fost folosit cu succes în Israel pentru a proteja zonele urbane de rachetele lansate din Gaza, sistemul de apărare antirachetă „Domul de Fier” a stârnit interesul și în Statele Unite. Președinte Donald Trump a susținut ideea implementării unui sistem similar pe teritoriul american. Totuși, realitatea este mult mai complexă decât o simplă aplicare a unui model care funcționează în Israel, scrie The Washington Post.
Sistemul israelian „Iron Dome” a dovedit că este extrem de eficient în interceptarea rachetelor cu rază scurtă de acțiune, de obicei lansate de grupuri de teroriști sau facțiuni armate, care nu au acces la arme de distrugere în masă. Funcționează remarcabil în condițiile unui conflict de intensitate relativ scăzută, în care amenințările sunt de scurtă durată și au o rază limitată de acțiune. Însă, întrebarea se pune: ar funcționa acest sistem și în cazul unui conflict de amploare, în care Statele Unite ar fi atacate de o putere majoră, cu rachete intercontinentale?
Pentru a înțelege de ce „Domul de Fier” nu ar fi suficient în SUA, trebuie să ne uităm la diferențele fundamentale dintre Israel și Statele Unite.
În primul rând, Israelul este mult mai mic, cu o densitate mare a populației și o distanță relativ mică între punctele de lansare ale rachetelor și țintele vizate. În contrast, Statele Unite sunt imense și vulnerabilitatea unei rachete ar fi extrem de diferită, având în vedere dimensiunile și dispersia teritoriului american.
Un alt factor esențial este natura amenințărilor: Israel se confruntă cu atacuri de la grupuri de extremiști sau regimuri care dispun de arsenal limitat, în timp ce SUA ar trebui să facă față unor atacuri provenite din partea unor state cu capacități nucleare avansate, cum ar fi Rusia sau China. Sistemele de apărare din Israel sunt construite pentru a face față unor atacuri rapide, de amploare mică și, de obicei, de la distanțe scurte. Dar ce se întâmplă atunci când vorbim despre rachete balistice intercontinentale, capabile să parcurgă mii de kilometri în câteva zeci de minute?
Răspunsul este simplu: nu există un sistem „Dom de Fier” care să protejeze complet un stat vast precum Statele Unite de o amenințare nucleară.
Spre deosebire de Israel, care poate proteja eficient zonele populate prin interceptarea rachetelor cu raze scurte și medii, SUA ar necesita un sistem mult mai complex, mai larg și mai costisitor pentru a face față unui atac pe scară largă. Chiar și cu cele mai avansate tehnologii, riscurile unei coliziuni directe cu un adversar nuclear ar rămâne extrem de ridicate, iar interceptarea rachetelor de mare viteză din partea unui inamic puternic ar reprezenta o provocare aproape imposibilă.
În acest context, un scenariu mai plauzibil ar presupune un conflict între două națiuni apropiate ca distanță și infrastructură – poate un atac din partea Canadei asupra Detroitului. Acesta ar fi un scenariu „la îndemână” pentru un sistem de apărare antirachetă precum „Iron Dome”. Totuși, în cazul unui conflict cu un stat mai puternic, precum Rusia sau China, care dispun de rachete intercontinentale capabile să înfrângă rapid orice apărare, soluția „Iron Dome” ar fi mai mult un simbol al unei strategii învechite, decât o soluție reală, susține WP.
Deși „Iron Dome” reprezintă un model excelent pentru protecția limitată în fața unor atacuri de scurtă durată și de mică amploare, aplicarea acestui sistem în contextul unui conflict global ar trebui privită cu prudență. Este evident că Statele Unite cu o suprafață vastă și expusă riscurilor globale, ar avea nevoie de un sistem mult mai avansat și cu un spectru de acoperire mult mai larg decât cel oferit de un „Dome de Fier” inspirat din Israel, concluzionează Washington Post.
N-ar avea răbdare să citească așa ceva.
S-ar plictisi... Vezi tot