Strategia lui Trump de extindere a puterii prezidențiale. Confruntarea cu sistemul judiciar

În primele săptămâni ale celui de-al doilea mandat al său, președintele Donald Trump nu a pierdut timpul în a-și etala mușchii politici. Acest lucru este clar.

De la preluarea mandatului în ianuarie, a ordonat suspendarea tuturor cererilor noi de azil, a anulat reinstalarea refugiaților, a înghețat angajările și cheltuielile guvernamentale, a desființat agențiile înființate de Congres, a interzis tratamentele adolescenților pentru tranziția de gen și a oferit un acord de răscumpărare pentru sute de mii de lucrători federali.

Vârtejul de acțiuni unilaterale privind promisiunile sale de campanie a depășit limitele puterii prezidențiale - și a determinat contestații juridice din partea democraților, a sindicatelor și a grupurilor juridice. Până în prezent, instanțele federale au fost singurele blocaje substanțiale în calea agendei lui Trump, deoarece judecătorii au suspendat temporar unele dintre cele mai controversate propuneri, inclusiv încetarea acordării automate a cetățeniei pentru toți cei născuți pe teritoriul SUA.

Confruntare cu sistemul judiciar

Cu toate acestea, Trump face presiuni și pare să se îndrepte spre o confruntare cu sistemul judiciar care ar putea ajunge în cele din urmă la cea mai înaltă instanță din țară. Săptămâna aceasta, un judecător din Rhode Island a declarat că administrația Trump sfidează în mod clar și deschis ordinul său judecătoresc de a debloca miliarde de dolari în fonduri federale. Casa Albă a răspuns spunând că „fiecare măsură” luată de președinte a fost „complet legală”.

În cazul în care ordinele lui Trump ajung în fața Curții Supreme, șase dintre cei nouă judecători - inclusiv trei numiți de Trump în primul său mandat - sunt conservatori. Chiar și în ultimul mandat, Curtea a emis o decizie care îl scutea pe Trump, și pe toți președinții viitori, de procese pentru acțiunile oficiale întreprinse în timpul mandatului.

Strategie de extindere a puterii prezidențiale

Atunci, aceasta a fost o extindere semnificativă a autorității prezidențiale. Totuși, unii observatori sugerează că ultimele acțiuni ale lui Trump ar putea face parte dintr-o strategie de extindere chiar și mai mare a puterii sale. Dacă instanțele superioare vor valida unele dintre ordinele sale executive, aceasta ar putea consolida capacitatea sa de a implementa schimbări de politică fără sprijinul Congresului.

Chiar și în cazul în care instanțele ar da câștig de cauză adversarilor săi, susține Ilya Shapiro, expert în drept constituțional la Manhattan Institute, aceste înfrângeri legale ar putea avea avantaje politice.

„Ar putea exista beneficii politice în a fi provocat în instanță și chiar în a pierde în instanță, pentru că atunci poți să te prezinti în fața alegătorilor ca un adversar al judecătorilor și să faci campanie pe această temă,” a afirmat Shapiro.

Există însă și o altă posibilitate. Trump ar putea pur și simplu să refuze să respecte orice instanță care încearcă să oprească exercitarea puterii prezidențiale nelimitate.

În comentariile sale de marți, Trump a lăsat să se înțeleagă că aceasta ar putea fi o opțiune, într-un mod caracteristic vag.

„Vrem să eliminăm corupția,” a spus Trump. „Și pare greu de crezut că un judecător ar spune că nu vrem să facem asta.”

„Poate că trebuie să ne uităm la judecători,” a continuat el. „Cred că este o încălcare foarte serioasă.”

Duminică, vicepreședintele Trump, JD Vance, a fost chiar mai direct.

„Judecătorii nu au voie să controleze puterea legitimă a executivului,” a postat Vance pe rețeaua socială X. Această viziune era similară cu cea exprimată într-un podcast din 2021, când Vance a spus că, dacă Trump revine la putere, ar trebui să refuze să se supună oricărei ordine judecătorești care i-ar interzice să concedieze angajați federali.

Totuși, sfidarea unei hotărâri judecătorești ar fi contrară tradiției de sute de ani a Statelor Unite și ar reprezenta primele ciocniri într-o criză constituțională care l-ar pune pe președinte în opoziție cu ramura guvernamentală responsabilă pentru stabilirea și interpretarea legii.

„Părerea mea este că președintele Trump testează limitele exterioare ale a ceea ce ar putea să i se permită să facă, făcând lucruri care sunt evident ilegale și poate unele care sunt mai aproape de limita legalității,” a afirmat Fred Smith, profesor la Emory School of Law.

„Ei încalcă multe norme,” a adăugat Smith despre administrația Trump. „De ce face asta, doar el știe pe deplin. Dar o face.”

Până acum, Trump și aliații săi au făcut comentarii agresive despre deciziile instanțelor nefavorabile atât în public, cât și în documentele legale, dar nu au fost sancționați pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești. Când Trump a fost ținta unor procese multiple în ultimii patru ani, el a pus la îndoială frecvent legitimitatea judecătorilor care se ocupau de cazurile sale, însă avocații săi au respectat legea și procedurile legale.

Judecătorul federal din Rhode Island, care ordonase o suspendare temporară a unui alt ordin al lui Trump de a îngheța unele cheltuieli federale, a avertizat în documentele depuse luni că administrația încalcă ordinul său de restricție temporară, dar nu a ajuns să le declare în disprețul instanței.

Riscuri pentru Trump

Cercetătorul juridic conservator Ed Whelan a scris pe X că ar fi „extrem de grav” pentru administrația Trump să sfideze un ordin al unei instanțe federale.

„Sunt deschis la argumentul că circumstanțe cu adevărat extraordinare (o ipoteză sălbatică) ar putea justifica sfidarea”, a scris Whelan. „Dar în sistemul nostru constituțional ar trebui să existe o prezumție covârșitoare în favoarea respectării de către ramura executivă a ordinelor instanțelor federale”.

În cazul în care Trump nu se supune instanțelor și, prin urmare, le delegitimează, decizia s-ar putea întoarce împotriva sa atunci când va veni timpul ca președintele să își vadă propriul program legal pus în aplicare, spun unii experți juridici. Statele democrate precum California, de exemplu, ar putea fi înclinate să ignore directivele Casei Albe și legile federale care nu le plac - iar Trump ar fi presat să folosească instanțele pentru a le aduce la respect.

„Dacă executivul decide că se va supune unor ordine judecătorești, dar nu și altora, va constata că nu va primi niciun ordin judecătoresc pe care dorește să îl respecte”, a declarat Philip Bobbitt, cercetător constituțional la Facultatea de Drept a Universității Columbia. „Pur și simplu nu cred că s-au gândit la asta”.

Când Donald Trump a redecorat Biroul Oval după bunul său plac în ianuarie, el a reinstalat un portret al președintelui Andrew Jackson care fusese agățat pe peretele din fața biroului său în primul său mandat.

Cel de-al șaptelea președinte american este cunoscut pentru un moment critic de sfidare a Curții Supreme a Statelor Unite. Atunci când judecătorii au soluționat o dispută între statul Georgia și guvernele indienilor Cherokee în 1832, Jackson nu părea interesat să urmeze direcția acestora.

Jackson ar fi spus despre hotărârea judecătorului: „John Marshall a luat decizia; acum să-l lăsăm să o aplice!”

Aproape 200 de ani mai târziu, Trump s-a trezit și el pe o cale de coliziune cu sistemul judiciar al Americii, notează BBC.

Cine castiga in razboiul comercial SUA - UE?

Între UE şi SUA a izbucnit un război comercial. Ambele părţi impun taxe vamale protecţioniste. Într-un astfel de război nu poate exista câştigător, susţine fosta comisară UE pentru...

Lovitură încasată de familia Biden. Trump a anunțat ce se întâmplă cu paza asigurată de Secret Service și cu grațierile anticipate

Războiul dintre Donald Trump și Joe Biden continuă și după ce seniorul democraților a ieșit din scenă, iar republicanul a revenit în forță, la Casa Albă. Astfel, liderul de la...