Liderul american Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care impune tarife semnificative partenerilor comerciali Canada şi Mexic. Cele două state au avertizat că vor impune, la rândul lor, tarife. O altă ţara vizată, China, a spus că va implementa contramăsuri similare şi plănuieşte să înainteze o plângere la Organizaţia Mondială a Comerţului.
Revista History face o paralelă cu situația din timpul Marii Crize. În 1930, SUA se confruntau cu o perioadă economică extrem de dificilă, iar creșterea tarifelor vamale, promovată de administrația Hoover, nu a făcut decât să amplifice problemele.
În ciuda entuziasmului președintelui Donald Trump de a proclama „războaiele comerciale” drept o soluție eficientă și ușor de câștigat, istoria ne oferă un exemplu clar al efectelor devastatoare ale unui astfel de demers. Conform economistului Claude Barfield, adoptarea Smoot-Hawley Tariff Act în 1930, care a majorat taxele pe mii de importuri, a fost văzută ca o măsură de protejare a industriei americane în fața unei economii internaționale instabile. Însă efectele acestei politici nu au fost decât dezastruoase, atât pentru economia americană, cât și pentru comerțul global.
„Economiștii din întreaga țară i-au avertizat pe oficialii din Congres că o asemenea măsură nu va face decât să accentueze criza economică globală”, povestește Barfield. Așa cum s-a demonstrat, previziunile lor aveau să se adeverească: în loc să aducă protecție pentru fermele și afacerile americane, legea a contribuit la prăbușirea comerțului internațional și la adâncirea Marii Depresiuni. Statele Unite nu erau încă complet în mijlocul crizei economice, dar la scurt timp după adoptarea acestei legi, piața de capital a fost lovită puternic, iar acțiunile au scăzut brusc, semn că efectele negative erau deja vizibile.
Mai mult decât atât, alte țări au răspuns prin impunerea propriilor taxe și restricții, iar comerțul global s-a redus dramatic, cu 65%. Politica protecționistă a Statelor Unite nu doar că nu a ajutat la redresarea economiei, dar a contribuit la extinderea recesiunii la nivel mondial. „Această lege nu a cauzat declanșarea Marii Depresiuni, dar cu siguranță a prelungit-o și a adâncit-o”, explică Barfield.
În urma acestei lecții dureroase, SUA au început să regândească politica comercială. De-a lungul anilor, au adoptat o abordare mai flexibilă, favorizând acordurile bilaterale și acordurile comerciale reciproce, care aveau ca scop reducerea barierelor comerciale și promovarea comerțului liber. Începând cu 1934, Legea privind acordurile comerciale reciproce a fost piatra de temelie pentru schimbarea de paradigmă în politica comercială a Americii. Barfield subliniază faptul că „reducerea taxelor a devenit un instrument esențial în negocierea relațiilor comerciale, ceea ce a dus la o serie de acorduri bilaterale între Statele Unite și alte țări”.
Această schimbare a fost reflectată în acordurile internaționale care au urmat, inclusiv în Acordul General pentru Tarife și Comerț și, mai târziu, în Organizația Mondială a Comerțului și Acordul Nafta. Politica protecționistă din anii '30 a lăsat o lecție greu învățată, iar astăzi, chiar și cei care vorbesc despre „războaiele comerciale” ar face bine să-și amintească lecțiile din trecut.