Senatorul Chris Murphy s-a declarat îngrijorat de faptul că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu ar putea încerca să influențeze alegerile prezidențiale din SUA manifestând puțin interes pentru un acord de pace cu Hamas și, în schimb, ridicând amenințarea unui război mai larg în Orientul Mijlociu printr-o confruntare agresivă cu Hezbollah în Liban.
Murphy a recunoscut că perspectiva păcii în Gaza înainte de ziua alegerilor nu pare probabilă și că Netanyahu pare să țină sub control politica internă a SUA prin desfășurarea unei campanii de bombardare în adâncul Libanului, care vizează Hezbollah, scrie The Hill.
„Sunt cu siguranță îngrijorat de faptul că prim-ministrul Netanyahu urmărește alegerile americane în timp ce ia decizii cu privire la campaniile sale militare din nord și din Gaza”, a spus Murphy.
Murphy a adăugat că speră să greșească în această evaluare. „Nu cred că trebuie să fii un cinic fără speranță pentru a înțelege că unele dintre acțiunile Israelului, unele dintre acțiunile primului ministru Netanyahu, sunt legate de alegerile americane”, a spus Murphy.
Președintele american Joe Biden a spus că Benjamin Netanyahu nu face suficient pentru a ajunge la un acord privind încetarea focului în Gaza și eliberarea ostaticilor. Prin urmare, va crește presiunea asupra liderului israelian pentru a ajunge la un acord.
Preşedintele american Joe Biden a declarat joi că nu crede că va exista "un război total" în Orientul Mijlociu, o regiune unde situaţia stă să explodeze pe fondul ofensivei Israelului în Fâşia Gaza şi în Liban şi al escaladării tensiunilor între SUA, aliatul statului israelian, şi Iran, potrivit Reuters.
Joe Biden consideră că un astfel de război poate fi evitat, dar că trebuie să se facă mai mult pentru aceasta.
Întrebat cât de încrezător este că un astfel de război poate fi evitat, el a făcut o pauză şi le-a spus apoi jurnaliştilor: "Cât de siguri sunteţi că nu va ploua? Uitaţi, nu cred că va fi un război total. Cred că îl putem evita".
"Dar mai sunt încă multe de făcut, multe de făcut", a adăugat preşedintele Biden.
Când a fost întrebat dacă ar trimite trupe americane pentru a ajuta Israelul, el a răspuns: "Am ajutat deja Israelul. Vom proteja Israelul!".
În timp ce SUA, Uniunea Europeană şi alţi aliaţi au cerut o încetare imediată a focului de 21 de zile în conflictul între Israel şi gruparea şiită proiraniană Hezbollah, Biden a declarat că Statele Unite discută cu Israelul opţiunile de răspuns ale acestuia la atacul de marţi al Teheranului, între care lovirea de către Israel a instalaţiilor petroliere iraniene.
"Discutăm despre asta", le-a spus Biden reporterilor.
Comentariile sale au contribuit la creşterea preţurilor petrolului la nivel mondial, iar tensiunile din Orientul Mijlociu au sporit temerile cu privire la posibilele întreruperi în aprovizionare, notează Reuters.
Cu toate acestea, Biden a adăugat: "Nu se va întâmpla nimic astăzi". Întrebat ulterior dacă îndeamnă Israelul să nu atace instalaţiile petroliere ale Iranului, Biden a spus că nu va negocia în public.
În urmă cu o zi, preşedintele american subliniase că nu va sprijini niciun atac israelian asupra siturilor nucleare iraniene.
Israelul are "o mulţime de opţiuni" de represalii şi va arăta Teheranului forţa sa "în curând", a afirmat joi ambasadorul israelian la Naţiunile Unite, Danny Danon, într-o declaraţie pentru CNN.
În acest context, un oficial american a declarat, sub rezerva anonimatului, că Washingtonul nu crede că Israelul a decis încă cum să răspundă Iranului la atacul cu rachete balistice de marţi.
Situaţia din regiune a intrat pe o spirală a escaladării după atacul fără precedent comis la 7 octombrie anul trecut de comandouri ale grupării islamiste palestiniene Hamas, care au pătruns în comunităţi din sudul Israelului unde au ucis 1.200 de persoane şi au luat ostatice alte 250.
Riposta Israelului a venit sub forma ofensivei în Fâşia Gaza, guvernată de Hamas, unde bombardamentele israeliene au ucis peste 41.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătăţii din guvernul Hamas, au dus la strămutarea întregii populaţii din enclavă, au provocat o criză umanitară şi au dus la acuzaţii de genocid pe care Israelul le neagă.
De atunci, tirurile transfrontaliere între gruparea şiită Hezbollah şi Israel au devenit aproape cotidiene, determinând strămutarea populaţiei de ambele părţi ale graniţei, iar miliţiile houthi din Yemen au început să lanseze tiruri cu rachete atât asupra teritoriului israelian, cât şi asupra navelor comerciale având legătură cu Israelul în Marea Roşie. Atât Hezbollah, cât şi houthi susţin că atacă Israelul în semn de solidaritate cu Hamas.
Situaţia s-a degradat şi mai mult după eliminarea de către Israel a mai multor lideri de la vârful grupărilor Hamas şi Hezbollah, aliate ale Iranului, inamicul său declarat.